Planeta s-ar putea confrunta cu o nouă criză a plasticului, similară celei create de apa îmbuteliată, de data aceasta cauza fiind, însă, măștile faciale ajunse în mediu. „Mascarea în masă” continuă să fie recomandată de majoritatea grupurilor de sănătate publică din timpul pandemiei de coronavirus, deși studiile arată că măștile nu contribuie semnificativ la reducerea incidenței infecției, informează Dr. Joseph Mercola la Mercola.com.
În consecință, se estimează că, la nivel mondial, se folosesc 129 de miliarde de măști pe lună, adică circa 3 milioane de măști pe minut. Cele mai multe dintre acestea sunt de unică folosință, făcute din microfibre de plastic.
Variind în dimensiuni de la 5 mm până la lungimi microscopice, microplasticele, care includ microfibre, sunt ingerate de pești, plancton și alte forme de viață marină, dar și de viețuitoarele de pe pământ (inclusiv oamenii).
Peste 300 de milioane de tone de plastic se produc anual pe toată planeta – aceasta fiind siuația de dinainte ca purtarea măștii să devină un obicei zilnic. Cele mai multe dintre acestea sfârșesc ca deșeuri în mediul înconjurător, fapt ce i-a făcut pe cercetătorii de la Universitatea Danemarcei de Sud și de la Princeton să avertizeze că măștile ar putea deveni rapid „următoarea problemă legată de plastic”.
De ce măștile de unică folosință pot fi mai nocive chiar decât sticlele de plastic
Criza apei îmbuteliate este acum bine-cunoscută ca fiind una din principalele surse ale poluării mediului cu plastic, dar urmează să fie întrecută de noua criză a măștilor. În timp ce aproximativ 25% din sticlele de plastic se reciclează, „nu există niciun ghid oficial pentru reciclarea măștilor, ceea ce le face să fie tratate ca resturi solide”, au spus cercetătorii. „Dată fiind creșterea tot mai mare a numărului raportărilor privind aruncarea inadecvată a măștilor, trebuie să recunoaștem această potențială amenințare pentru mediu.”
Nu doar că măștile nu sunt reciclate, dar materialele din care sunt fabricate fac ca aceastea să reziste și să se acumuleze în mediu. Majoritatea măștilor de unică folosință conțin trei straturi - un strat exterior din poliester, un strat intermediar din polipropilenă sau polistiren și un strat interior din material absorbant, cum ar fi bumbacul.
Polipropilena este deja unul dintre cele mai problematice tipuri de plastic, deoarece este produs pe scară largă și este responsabil de acumulări mari de deșeuri în mediu, precum și de faptul că poate declanșa astm.
Mai mult, cercetătorii au avertizat:
„Odată ajunsă în mediu, masca este supusă radiației și căldurii soarelui, dar degradarea polipropilenei este întârziată din cauza hidrofobicității sale ridicate, a masei moleculare mari, lipsindu-i un grup funcțional activ, și a lanțului continuu de unități repetitive de metilen. Aceste proprietăți recalcitrante duc la rezistența și acumularea în mediu.”
De asemenea, ei au afirmat că atunci când măștile se deteriorează în mediu, pot genera un număr mare de particule de polipropilenă microdimensionate în doar câteva săptămâni, apoi continuă să se descompun în nanoplastice cu dimensiuni mai mici de 1 mm.
Deoarece măștile pot fi fabricate direct din fibre de plastic de dimensiuni microscopice, cu o grosime de 1 mm până la 10 mm, acestea pot elibera în mediu particule de dimensiuni microscopice mai ușor - și mai rapid - decât articolele din plastic mai mari, cum ar fi pungile de plastic.
În plus, „astfel de efecte pot fi agravate de masca de nouă generație, nanomasca, ce utilizează direct fibre de plastic nanodimensionate (de exemplu, cu diametrul mai mic de 1 mm) și adaugă o nouă sursă de poluare nanoplastică.” Un raport realizat de OceansAsia a estimat, de asemenea, că 1,56 miliarde de măști este posibil să fi ajuns în oceanele lumii în 2020, în baza unei producții estimate de 52 miliarde de măști fabricate în acel an la nivel mondial, și o rată a pierderilor de 3%, care este conservatoare.
Pe baza acestor date și a unei greutăți medii de 3 până la 4 grame pentru o mască chirurgicală din polipropilenă de unică folosință, măștile ar adăuga între 4.680 și 6.240 de tone suplimentare de poluare din plastic mediului marin, cărora, observă ei, „le va lua până la 450 de ani să se descompună, transformându-se încet în microplastice, având totodată un impact negativ asupra faunei și ecosistemelor marine.”
Sau direct în conturile Media Root de la Banca Transilvania:
Autentifică-te sau înregistrează-te pentru a trimite comentarii.