Impact.ro
Un mai vechi coleg de breaslă a publicat recent, pe o rețea de socializare, o foarte mică poveste, dar profund tulburătoare, despre copiii bolnavi de cancer pe care i-a văzut, în trecere fiind pe-acolo, așteptând să li se facă investigații RMN.
Și asta, la Institutul Oncologic din București, unitate medicală, una din cele trei de profil, din toată țara, alături de cele din Iași și Cluj-Napoca, situată pe Șoseaua Fundeni, în aceași curte cu Institutul Clinic Fundeni și cu Institutul pentru Boli Cardio-Vasculare „C.C. Iliescu”.
Apoi, alte colege jurnaliste, apropiate, mi-au semnalat scrierea menționată și mi-au sugerat să fac un reportaj pe această temă. Să faci un documentar jurnalistic despre bolnavii de cancer, indiferent de vârsta acestora, căci boala și lupta cu această maladie, la limita extremă a vieții de cele mai multe ori, nu țin cont în niciun fel de numărul anilor, este la fel ca și cum te-ai încumeta să scrii din interiorul Purgatoriului. Atunci când lucrurile merg cel mai rău acolo.
Și ca să ajungi în zona emoțională a acestui subiect, dar și în cea a laturei științifice, pur medicale, tehnice, financiare și, desigur, administrative, trebuie să îți faci, în prealabil, un serios bagaj statistic.
Cu cifre, seci și reci, cu calcule, algoritmi, structură pe vârstă, cu structuri dictate de gradele de gravitate a bolii, de dificultate a intervențiilor chirurgicale, de medicație. Cifre care, într-o ultimă instanță, duc la bani, la sume imense, la fonduri, la bugete, la decizii administrative.
La decizii politice. Totul raportat la oameni țintuiți, cel mai adesea, la pat, oameni, semeni ai noștri, ai tuturor, care, cu ochii ațintiți la medici și la asistente, sau cu gândul la ei, se agață cu o mână de marginea patului de spital ori a celui de acasă, iar cu alta ating peretele translucid care îi desparte de Dincolo.
Citiți integral la Impact.ro
Autor: Cristian Botez
Sau direct în conturile Media Root de la Banca Transilvania:
Autentifică-te sau înregistrează-te pentru a trimite comentarii.