Sâmbătă, 1 aprilie, la împlinirea a 82 de ani de la Masacrul de la Fântâna Albă, cu binecuvântarea Înaltpreasfințitului Părinte Calinic, Arhiepiscop al Sucevei și Rădăuților, la Portalul Memorial Golgota Neamului – „Fântâna Albă” de la Mănăstirea Putna, a avut loc pomenirea celor uciși atunci pentru dorința de a trăi în patria mamă, în libertate și credință, informează Mănăstirea Putna, după cum urmează:

„La ora 17:00 a început slujba Parastasului, la care au slujit clerici ai mănăstirii și din satul Putna. Apoi, au depus coroane și jerbe de flori reprezentanți ai următoarelor instituții: Primăria Putna, Primăria Vicovu de Sus, Primăria Straja, Liceul Tehnologic „Ion Nistor” Vicovu de Sus, Asociația Studenților Creștini Ortodocși Români – filiala Suceava.

A urmat un recital de cântec și poezie al Grupului vocal-tradițional „Ai lui Ștefan, noi oșteni” de la liceul „Ion Nistor”, dedicat celor uciși în 1941.

Primarul comunei Straja, domnul Mihai Juravle, a vorbit despre transformarea poienii de la Fântâna Albă într-un mare mormânt pentru miii de români uciși pentru că le-a fost dor de țară, de libertate, de credință.

Doamna Cristina Puha, director adjunct al Liceului „Ion Nistor”, a vorbit despre rugăciunea pentru cei uciși, care primește răspuns.

Părintele stareț al Mănăstirii Putna, arhim. Melchisedec Velnic, a prezentat mesajul domnului Gheorghe-Florin Cârciu, Secretar de stat al Departamentului pentru Românii de pretutindeni: „1 Aprilie 1941 este o zi de tragică amintire pentru poporul român. În urmă cu 82 de ani, la Fântâna Albă au fost uciși peste 3.000 de români, când au vrut să treacă în România, după anexarea Nordului Bucovinei de către Uniunea Sovietică. Vom păstra vie memoria acestora și sacrificiul pe care l-au făcut pentru a putea fi pentru totdeauna lângă cei de același neam”.

Sfinția sa a amintit că din 2019 nu s-a mai putut merge la Fântâna Albă, la fața locului. La comemorarea din anul 2018, s-a făcut propunerea să se deschidă un punct de trecere a frontierei care să permită accesul direct la locul Masacrului, care este foarte aproape de graniță – în prezent se poartă discuții pentru realizarea trecerii de frontieră Fântâna Albă – Climăuți. Tot atunci s-a făcut promisiunea ca în manualele de istorie va fi prezentat Masacrul de la Fântâna Albă, fapt care nu s-a întâmplat până în prezent.

În final, a exprimat nădejdea că o veche dorință, aceea de a se ridica o biserică pe locul masacrului, va fi împlinită cândva. VIDEO AICI


După semnarea pactului Ribbentrop-Molotov din 1939, URSS a ocupat în 1940 Basarabia, nordul Bucovinei și Ținutul Herța. Numeroși români bucovineni au fost arestați, omorâți, deportați, bisericile au început să fie închise, așa încât multe familii au început să treacă noua graniță și să vină în România.

Un astfel de grup a fost cel care a căzut pradă masacrului de la Fântâna Albă, la 1 aprilie 1941. Atunci, circa 3.000 de români bucovineni din satele de pe Valea Siretului: Pătrăuții de Sus, Pătrăuții de Jos, Igești, Crasna, Ciudei, Budineț, Cireșul, Crăsnișoara Veche, Crăsnișoara Nouă, Bănila Moldovenească, Dăvideni, Carapciu, Cupca, Trestiana, Suceveni, Iordănești, au plecat către România, fiind deciși mai bine să moară decât să mai trăiască sub stăpânirea Uniunii Sovietice. Cei din fruntea grupului au purtat trei cruci, icoane și steaguri albe, arătând că nu doresc să facă niciun rău, ci doresc libertatea. Au spus autorităților sovietice că vor să plece fără să ia nimic cu ei, lăsând toată averea pe loc. Ajunși în apropierea graniței au fost întâmpinați cu foc de mitraliere. După încetarea focului, răniții rămași în viață au fost aruncați împreună cu cei morți în gropi comune. Cei care au reușit să fugă au fost căutați în împrejurimi, astfel încât foarte puțini participanți au rămas în viață. După două luni, la 13 iunie 1941, 13.000 de familii din aceste sate au fost deportate în Siberia și Kazahstan, doar circa 10% dintre ele supraviețuind deportării.

În 1 aprilie este comemorată Ziua națională de cinstire a memoriei românilor – victime ale masacrelor de la Fântâna Albă și alte zone, ale deportărilor, ale foametei și altor forme de represiune organizate de regimul totalitar sovietic în ținutul Herța, nordul Bucovinei și întreaga Basarabie, instituită prin Legea 68/2011.

Portalul Memorial Golgota Neamului – „Fântâna Albă” de la Mănăstirea Putna a fost sfințit pe 2 iulie 2018. Întregul ansamblu – care cuprinde poarta monumentală, troița de piatră, cișmeaua, spații pentru depunerea de flori și aprinderea de lumânări, inscripții cu numele satelor de unde au pornit spre România cei uciși atunci – are o încărcătură profundă și un mesaj simbolic. Poarta este trecerea, troița marchează locul jertfei; așezată înaintea porții, arată că cei uciși au căzut în fața locului de trecere în România cea iubită, care li s-a făcut totodată și loc de trecere spre libertatea adevărată, în Dumnezeu, pentru că cișmeaua este simbolul vieții care izvorăște din jertfa lor.

Portalul a fost realizat de către mănăstire pe locul unei troițe ridicată la 1 aprilie 2011 în memoria victimelor Masacrului de la Fântâna Albă, la inițiativa Departamentul pentru Românii de Pretutindeni din cadrul Guvernului României.”  Mănăstirea Putna oferă gratuit, în format digital, două volume dedicate istoriei zbuciumate și greutăților prin care au trecut românii din Cernăuți. Cele două cărți au fost coordonate de Alexandrina Cernov, membru de onoare al Academiei Române:

„Fântâna Albă – Golgota Neamului” - PDF AICI și

„Drama Românilor din regiunea Cernăuți” - PDF AICI

„Destinul Bisericii românești din nordul Bucovinei în perioada sovietică” - PDF AICI.