NUMĂRUL DE DECESE LA ADOLESCENȚII DIN MAREA BRITANIE A CRESCUT CU 47% DE LA ÎNCEPEREA INJECTĂRII CU SERUL EXPERIMENTAL COVID * PÂNĂ LA 40 DE ORI MAI MULȚI COPII SE ÎMBOLNĂVESC DE MIOCARDITĂ DIN CAUZA TRATAMENTULUI GENETIC DECÂT DIN CAUZA BOLII * ÎNTRE 7% ȘI 55% DINTRE ADOLESCENȚII CU MIOCARDITĂ DEZVOLTATĂ POST-INJECTARE AR PUTEA SA NU SUPRAVIEȚUIASCĂ DUPĂ VÂRSTA DE 35 DE ANI

Numărul de decese în rândul adolescenților din Marea Britanie a crescut cu 47% după aprobarea tratamentului experimental COVID pentru această grupă de vârstă. Între 26 iunie și 18 septembrie 2020, au existat 148 de decese în rândul copiilor cu vârste cuprinse între 15 și 19 ani. În același interval în 2021, s-au înregistrat 217 decese în această grupă de vârstă.

Aceste cifre dramatice au de-a face, fără îndoială, cu creșterea cazurilor de boli de inimă în rândul adolescenților cărora li s-a administrat serul experimental COVID.

Astfel, rata mortalității în rândul copiilor americani tratați cu serul experimental COVID, de exemplu, este de cel puțin cinci ori mai mare decât a celor care mor de boala în sine și ar putea fi, în realitate, de 40 de ori mai mare ținând cont de faptul că VAERS (sistemul de raportare a reacțiilor adverse la vaccinuri în SUA) este departe de a reflecta cifrele reale, arată o analiză făcută recent de Dr. Mercola.

Patru copii dintr-un milion se îmbolnăveau, pe an, de miocardită, conform unui studiu de țară din Finlanda publicat în 2017 în Jurnalul Asociației Americane a Inimii. Aplicată la populația SUA, această cifră însemna cam 292 de cazuri de miocardită juvenilă pe an.

La 17 decembrie 2021, însă, VAERS arăta următoarele cifre:

• 308 cazuri de miocardită la tineri de 18 ani

• 252 cazuri la copii de 17 ani

• 226 cazuri la copii de 16 ani

• 256 de cazuri la copii de 15 ani

• 193 de cazuri la copii de 14 ani

• 132 de cazuri la copii de 13 ani

• 108 cazuri la copii de 12 ani

Însumate, cele 1475 de cazuri de miocardită sunt de cinci ori mai multe decât într-un an obișnuit, asta fără a lua în calcul faptul că VAERS arată cifre de 40 de ori mai mici decât cele reale.

Conform rapoartelor Centrului de Control al Bolilor (CDC) din SUA, între martie 2020 și martie 2021 riscul de miocardită la pacienții dignosticați cu COVID era de 0,146% față de 0,009% la pacienți care nu fuseseră diagnosticați cu COVID, pacienții de COVID cu vârste cuprinse între 16 și 39 de ani prezentând o rată de miocardită de 7 ori mai mare decât cei fără un diagnostic de COVID. Cu toate acestea, miocardita a fost considerată o afecțiune cu incidență foarte scăzută, doar 23.7% dintre pacienții cu vârste cuprinse între 16 și 24 de ani având o istorie de COVID.

De asemenea, numărul real al infecțiilor COVID spitalizate la tineri a fost foarte mic: un maxim de 2,1 la 100.000 pe săptămână la începutul lunii ianuarie 2021, urmat de 0,6 la 100.000 la jumătatea lunii martie și apoi de 1,3 la 100.000 în aprilie 2021. Pe baza ratei de 2,1 la 100.000 (sau 21 la milion) pentru această grupă de vârstă și presupunând că riscul de miocardită este de 0,146% în rândul pacienților COVID, rata de miocardită cauzată de COVID în rândul adolescenților este de 0,03 la un milion, cu mult mai mică decât rata normală de patru cazuri la un milion menționată mai sus.

Dacă rata de spitalizare COVID pentru adolescenți este de 21 la milion, la 73,1 milioane de adolescenți americani ar trebui să existe 1.535 de spitalizări pentru COVID în această grupă de vârstă, într-un singur an. Dacă 0,146% dintre cei 1.535 de adolescenți dezvoltă miocardită, ar trebui să existe 2,2 cazuri de miocardită pe an în această grupă de vârstă, printre cei diagnosticați cu COVID.

În realitate, după cum am arătat, există deja 1.475 de cazuri raportate în urma tratamentului COVID, și asta în doar șase luni (serul experimental a fost autorizat pe 30 iulie, 2021 pentru grupa de vârstă 12-17 ani).

În ciuda eforturilor de a minimaliza problema, mai mult de 86% dintre cazurile la copii cu vârste cuprinse între 12 și 17 ani care au prezentat, post-injectare, simptome de miocardită au fost suficient de grave încât să necesite spitalizare, arată un studiu recent. Incidența de miocardită crește brusc după a doua doză (85%) și afectează disproporționat băieții (90%).

Afectarea inimii este de obicei permanentă, iar rata de supraviețuire de trei până la cinci ani pentru miocardită a variat istoric de la 56% la 83%.

Pacienții cu miocardită acută fulminantă (caracterizată prin disfuncție sistolică ventriculară stângă severă care necesită terapie medicamentoasă sau suport circulator mecanic) care supraviețuiesc stadiului acut au o rată de supraviețuire de 93% la 11 ani, învreme ce aceia cu miocardită acută nefulminantă (disfuncție sistolică ventriculară stângă, dar altfel stabilă hemodinamic) au o rată de supraviețuire de doar 45% la pragul de 11 ani.

Asta înseamnă, arată Dr. Mercola, că între 7% și 55% dintre adolescenții injectați care dezvoltă miocardită ar putea să nu supraviețuiască până la vârsta de 35 de ani, iar unii nici măcar până la 25.

Știind aceste cifre, ce guvern, medic sau părinte în deplinătatea facultăților mentale își mai poate asuma, cu bună-credință, injectarea copiilor cu serurile experimentale COVID?

Citiți și Peste 1000 de studii medicale, publicate în jurnale medicale internaționale, despre efectele negative ale așa-ziselor vaccinuri Covid. IMPRESIONANTA cercetare trimisă de o studentă la medicină din România