În emisiunea lui Marius Tucă, Ion Cristoiu a criticat dur componența CNA, spunând că instituția este dezechilibrată și formată din oameni fără legătură cu jurnalismul. A comentat în special prezența lui Vasile Bănescu în Consiliu, pe care îl consideră complet nepotrivit pentru un astfel de rol, notează Gândul.
Ion Cristoiu a remarcat că Vasile Bănescu nu are experiență reală în presă, motiv pentru care nu ar fi trebuit să ocupe un loc în Consiliul Național al Audiovizualului. În opinia sa, CNA ar trebui să fie format din oameni care înțeleg mecanismele jurnalismului din interior, nu din figuri impuse politic. L-a ironizat pe Bănescu, spunând că „te învață gazetărie” și a criticat modul în care astfel de poziții sunt ocupate în România.
„Măcar, dacă era vorba de cineva care a avut legătură cu presa. Dar Bănescu n-a avut nicio treabă cu jurnalismul. A fost pus acolo dintr-un joc politic”, spune el.
Cristoiu a subliniat că a trăit și a lucrat în perioade în care cenzura era oficială, instituționalizată. A cunoscut cenzura din anii ’50, dar și pe cea mai subtilă, a autocenzurii. În toate aceste forme, spune el, problema de fond este că cenzura este aplicată de oameni – iar oamenii sunt subiectivi. În lipsa unor criterii clare, orice poate fi interpretat arbitrar.
„Cenzura are o mare problemă: că este făcută de oameni. Și nimeni nu poate stabili cu adevărat ce este bun sau rău. Să luăm de exemplu incitarea la ură. Pentru Vasile Bănescu, incitare la ură e dacă spui: votați-l pe Călin Georgescu. În anii ’48-’49 s-a pus problema să nu se mai joace piese pesimiste. Și atunci ce înseamnă piesă pesimistă?”, întreabă Cristoiu.
Publicistul a continuat cu exemple din presă, subliniind cât de ușor se poate ajunge la abuzuri atunci când libertatea de exprimare este condiționată. El a explicat că acuzațiile trebuie să fie concrete, verificabile și să existe întotdeauna context. Dar cenzura funcționează tocmai pe ideea că cineva are voie să decidă ce e acceptabil și ce nu, fără a avea neapărat toate datele. Din acest motiv, Cristoiu susține libertatea totală de exprimare, chiar dacă acest lucru poate genera opinii neconvenabile.
„Dacă le dai unor oameni dreptul de a spune: ăsta e bun, ăsta nu e bun – ai o problemă. De exemplu, dacă spui că un judecător a făcut ceva imoral sau că a fost corupt – deja e considerată opinie periculoasă. Dar dacă e o observație, o apreciere? Ai voie să o spui sau nu? Aici intervine arbitrariul.”, spune Cristoiu.
Ion Cristoiu a atras atenția și asupra riscului ca opiniile să fie cenzurate doar pentru că, în acel moment, nu corespund unei versiuni oficiale. A dat exemplul lui Galileo Galilei, arătând că de-a lungul timpului lucruri considerate false s-au dovedit adevărate. De aceea, spune el, singura variantă sănătoasă într-o societate democratică este libertatea deplină a exprimării. Nu legile ar trebui să decidă ce e adevărat, ci timpul și dezbaterea publică.
„Ce azi e considerat fals, mâine poate fi considerat adevărat. Galileo Galilei era eretic, iar azi e geniu. Ce e adevărat aici poate fi fals dincolo. De-aia eu sunt adeptul libertății totale.”, concluzionează Cristoiu.
Sau direct în conturile Media Root de la Banca Transilvania:
Autentifică-te sau înregistrează-te pentru a trimite comentarii.