La 30 ianuarie, în anul 1561, apărea la Brașov prima carte tipărită în limba română de diaconul Coresi – Tetraevanghelul – care cuprindea textul integral al celor patru Evanghelii și la traducerea căreia cu contribuit și preoții români din Șcheii Brașovului.
Fiind cartea de bază a cultului ortodox, Evanghelia, își primește numele de la grecescul „Evanghelion”, în traducere însemnând „bună vestire”, cu cele patru Evanghelii (Matei, Marcu, Luca, Ioan). În secolul al IV-lea Evagrie și apoi diaconul Eutalic din Alexandria (circa 485) împart cele patru Evanghelii în pericope (de la grecescul „pericopi” - acțiune, tăietură, despărțitură), având ca model împărțirea Vechiului Testament în „parașele și haftarele folosite la cultul Legii Vechi”.
Lucrarea a fost continuată de Sava (521) și Sofronie, patriarhul Ierusalimului în secolul VII, pentru ca împărțirea de azi să fie definitivată în epoca lui Ioan Damaschin (749) și Teodor Studitul (826).
Spre deosebire de Evangheliar (sau Evanghelia), care cuprinde numai pericopele pentru duminici și sărbători creștine de peste an, Tetraevanghelul cuprinde întregul text din cele patru Evanghelii, împărțit în pericope, în timp ce Noul Testament cuprinde textul evangheliștilor neîmpărțit în pericope, precum și Faptele Apostolilor, Epistolele, Apocalipsa.
Tipograf și cărturar de seamă, Coresi a trăit în secolul al XVI-lea și a învățat meșteșugul tiparului în atelierul lui Dimitrie Liubavici, apoi trece munții și se stabilește la Brașov, unde avea să desfășoare o rodnică activitate de aproape un sfert de veac.
Așadar la 30 ianuarie 1561, Coresi tipărește Tetraevangheliarul, scris cu 156 de ani înainte, de Nicodim, însă Coresi s-a bazat pe vechile traduceri românești ale Sfintei Scripturi, cu adaptările făcute de preoții de la biserica „Sfântul Nicolae” din Șcheii Brașovului (atestată prin mărturii de la 1292), unde funcționa și prima școală din România, din anul 1495.
Lucrarea făcea parte dintr-o serie mai amplă, de peste 15 volume, iar în epilogul cărții se menționează că aceasta a fost tipărită „să fie popilor rumânești să înțeleagă să învețe rumânii cine-s creștini”.
Diaconul Coresi a avut contribuția sa inestimabilă la dezvoltarea limbii române, nu a fost un simplu tipograf, ci și un traducător, lăudabil fiind efortul său de a reda limbii textelor maramureșene o formă literară clară și pe înțelesul românilor, prin evitarea regionalismelor, neologismelor și a foneticii greoaie.
De asemenea, Coresi contribuie și la îndreptarea ortografiei limbii române, prin faptul că stabilește reguli de despărțire a cuvintelor, făcând scrisul mai ușor de înțeles și răspândit, influențând în acest fel și ortografia actelor și documentelor din cancelariile domnești.
VIDEO:
Start at
Sau direct în conturile Media Root de la Banca Transilvania:
Autentifică-te sau înregistrează-te pentru a trimite comentarii.