La 5 august Românii îl sărbătoresc pe Sf. Ioan Iacob Hozevitul Românul care se roagă neîncetat pentru ei. Minunea descoperirii moaștelor Sfântului în Peștera Sf. Ana din pustiul Hozevei, biografia, profețiile și o filmare cu o verișoară din satul natal

De Anca Apostol  /  

Imagine iconografică: Ziarul Lumina. Fotografii, mai jos, din Pustiul Hozevei, de Monahul Filotheu Bălan

Imagine iconografică: Ziarul Lumina. Fotografii, mai jos, din Pustiul Hozevei, de Monahul Filotheu Bălan

ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!


La 5 august românii îl sărbătoresc pe Sfântul Ioan Iacob Hozevitul Românul care se roagă neîncetat pentru ei. În București există o Biserică închinată Sfântului Ioan Iacob Hozevitul, împreună cu Sfântul Ierah Alexandru, Patriarhul Constantinopolului, și, de asemenea, unul din cele două paraclise aflate la subsolul Catedralei Mântuirii Neamului va avea hramul „Sf. Ioan Iacob”.

Drept urmare Sfântul, care a fost și poet, este sărbătorit azi și la Paraclisul Catedralei Naționale. Un lucru mai puțin cunoscut este faptul că noua Catedrală Națională îi este dedicată și tatălui Sfântului Ioan, Maxim, care se numără „printre eroii pe osemintele cărora se ridică România modernă, România centenară”. Tatăl Sfântului Ioan Iacob a murit în 1916, ca erou în Primul Război Mondial.

Un fragment din moaștele Sfântului Ioan Iacob Hozevitul și epitrahilul pe care sfântul l-a purtat în timpul vieții au fost dăruite de Patriarhul Ierusalimului Teofil al III-lea, pentru Catedrala Națională, în anul 2018. De asemenea, o părticică din moaștele Sfântului Ioan Iacob (degetul mic) se află în Biserica „Sfântul Ioan Iacob”, din incinta Seminarului Teologic Ortodox „Veniamin Costachi” de la Mănăstirea Neamț.  

Ar fi de dorit ca și Biserica cu hramul Sfântului Ioan Iacob din București din București să primească prin mila Domnului și a Preafericitului Părinte Patriarh Daniel o părticică din moaștele Sfântului. Cele două biserici bucureștene și multe altele din țară ca și Mănăstirea Sfântul Gheorghe Hozevitul, unde se află moaștele sale, se îmbracă azi în sărbătoare.

VÂNTUL PUSTIIRII (URGIA CEREASCĂ) 

Iarăși lupte, iarăși sânge,
Iarăși zgomot de război,
Iarăși lacrimi nesfârșite
Iarăși valuri de nevoi!

Când a șters sărmana lume
Lacrima de pe obraz,
Au venit năpraznic iarăși
Alte valuri de necaz.

Văduvele iar vor plânge
Cu bătrânii cei sărmani
Și copiii vor rămâne
Iar cu miile orfani.

Pustiise-vor orașe
Și pe mulți îi vor robi
Unde sunt cântări deșarte,
Gloanțele vor dănțui.

Iar în locul răsfățării
Și a luxului nebun,
Vor domni de-acuma groaza
Și cutremurul de tun.

Cari azi de zburdăciune
Umblă goi nerușinați,
Vor ajunge ca să umble
De nevoie dezbrăcați.

Când sporește răutatea
Se scârbește Dumnezeu,
Pentru asta vin în lume
Și războaiele mereu!

Sf. Ioan Iacob

Minunea descoperirii moaștelor Sfântului Ioan Iacob de la Neamț, pomenit în calendarul ortodox la 5 august, ne este relatată de un fost ucenic al acestuia, părintele Pantelimon, întemeietor a două mănăstiri în SUA. De asemenea, la finalul materialului găsiți într-o filmare mărturia monahului care i-a inchis ochii Sfântului Ioan Iacob Hozevitul și care afirmă că acesta s-a săvârșit imediat după ce a primit Sfânta Împărtășanie de la starețul Mănăstirii Sf. Gheorghe Hozevitul.

În continuarea mărturia despre descoperirea sfintelor moaște, așa cum apare în volumul „Sfântul Ioan Iacob de la Neamț-Hozevitul. Opere complete”, publicat în 2013 de Editura Doxologia, și redată fragmentar pe portalul Doxologia, din care cităm: 

„Era un arhimandrit grec din America, părintele Pantelimon, care a fost preot slujitor la Sfântul Mormânt, care în tinerețe a fost ucenicul Sfântului Ioan și la acesta se mărturisea și venea de multe ori pentru sfat și cuvinte de învățătură. Părintele Pantelimon era plecat de vreo 23 de ani în America unde era egumen și duhovnic la o mănăstire înființată de dânsul. Despre cuviosul Ioan, părintele Pantelimon nu mai știa nimic. Într-o noapte, l-a văzut în vis pe Sfântul Ioan care i-a zis: „Dacă vrei să mă vezi, vino la peștera Sfintei Ana din Valea Hozevei”.

Apoi, timp de o lună de zile nu a mai avut liniște și îl chinuiau gândurile să meargă să viziteze Sfintele Locuri ca să-l vadă pe cuviosul Ioan, bunul său duhovnic și povățuitor, neștiind că era de mult la Domnul. La 28 iulie 1980, a sosit cu un grup de pelerini greci din America la Mormântul Domnului.

Auzind că părintele Ioan este trecut la Domnul, au venit în aceeași zi la Mănăstirea Sfântul Gheorghe Hozevitul să se închine și să-i vadă mormântul.

Ajungând la mănăstire, după ce s-au rugat și au aprins lumânări, părintele Pantelimon a cerut starețului mănăstirii binecuvântare să meargă împreună cu câțiva pelerini la peștera Sfintei Ana, unde se rugase mama Maicii Domnului pentru a-i fi dăruită o fiică și se nevoise sfântul român, ca să aprindă câte o lumânare și să se închine la mormântul cuviosului Ioan, care le fusese undora dintre ei duhovnic. Starețul Amfilohie, la început, s-a împotrivit, dar văzând stăruința lor, le-a dat binecuvântare și a plecat și el cu dânșii la peșteră.

Intrarea in Pestera Sf Ana - Foto M Filotheu Balan via Blog Roncea Ro

Intrarea in Pestera Sf. Ana

Când au ajuns la peșteră, au urcat pe scară, au aprins lumânări și s-au închinat la mormântul cuviosului, au cântat un trisaghion și s-au odihnit puțin în peșteră.

Acest grup era compus din vreo zece persoane. În timp ce se odihneau, părintele Pantelimon îi zice starețului Amfilohie:

„Preacuvios părinte stareț, vă rog să ne dați binecuvântare să desfacem capacul mormântului să ne închinăm și noi la osemintele cuviosului Ioan, că de acum au trecut 20 de ani de când a adormit și sunt peste 20 de ani de când eu l-am văzut pentru ultima oară și am venit de la o distanță așa de mare în această pustie sălbatică să-l vedem și să ne închinăm la osemintele sfinției sale. La început, starețul s-a împotrivit, zicând: „Părinte Pantelimon, eu socot că tot ce s-a făcut este îndeajuns, să-l lăsăm pe părintele Ioan să se odihnească în pace, în veci, și să nu-l tulburăm”. Însă părintele Pantelimon împreună cu pelerinii veniți cu dânsul stăruiau mereu să desfacă mormântul.

Atunci starețul a zis unui pustnic ce era de față: „Părinte Hrisant caută ceva cu care să putem umbla la mormânt”. În colțul peșterii au găsit o bucată de fier cu care au desfăcut scândura de deasupra mormântului și îndată peștera s-a umplut de miresme sfinte. Atunci părintele Pantelimon i-a zis starețului: „Vedeți părinte stareț că mormântul cuviosului Ioan are miresme sfinte?”.

Moastele Sf Ioan Iacob Hozevitul - Foto M Filotheu Balan via Blog Roncea Ro

Moastele Sf. Ioan Iacob Hozevitul

Când au dat scândura la o parte, mare și uimitoare minune au văzut cu toții. Cuviosul Ioan dormea. Avea trupul întreg neatins de stricăciune, la fel și hainele și veșmintele cu care era îmbrăcat, toate erau așa cum au fost puse, parcă era pus în mormânt chiar atunci, fără nici o schimbare a înfățișării lui. Mâinile, picioarele, fața, schima, epitrahilul, încălțămintea, toate erau neatinse. În picioare avea niște bocanci care erau așa cum a fost încălțat atunci. Hainele nu erau atinse defel, iar culoarea schimei și a epitrahilului era ca și nouă. De emoție, toți s-au schimbat la față și nu mai vorbeau nimic. Unii au început să plângă, iar alții să se roage și făceau semnul Sfintei Cruci, zicând cu voce tare: „Doamne miluiește! Părintele Ioan este sfânt!”.

Credinciosi la Moastele Sf Ioan Iacob Hozevitul - Foto M Filotheu Balan via Blog Roncea Ro

Credinciosi la Moastele Sf. Ioan Iacob Hozevitul

Atunci au îngenuncheat toți, s-au rugat lui Dumnezeu și i-au mulțumit că i-a învrednicit să vadă cu ochii lor această mare minune și că ne-a binecuvântat Dumnezeu cu un sfânt nou și au cântat troparul cuviosului: „Întru tine, părinte, cu osârdie, s-a mântuit cel după chip, că luând Crucea, ai urmat lui Hristos, și lucrând ai învățat să nu se uite la trup căci este trecător, ci să poarte grijă de suflet, de lucrul cel nemuritor. Pentru aceasta și cu îngerii împreună se bucură preacuvioase părinte Ioane, duhul Tău”.

În procesiune, chiar de praznicul Adormirii Maicii Domnului din 15 august 1980, călugării și mulțimea de credincioși l-au coborât și purtat pe sfânt la Mănăstirea Sf. Gheorghe Hozevitul.

La urmă, părintele Pantelimon a cerut de la starețul Amfilohie să-i dea ceva de binecuvântare de la Sfântul Ioan și atunci a luat, cu binecuvântare și voia Sfântului Ioan, prima falangă de la degetul arătător al mâinii drepte, mâna care de atâtea ori l-a binecuvântat și dezlegat de fiecare dată când venea la Sfinția Sa pentru mărturisire și sfaturi de taină. Cu acest deget, în nopțile târzii, când erau împreună la gura peșterii și prin pustie, îi arăta Sfântul Ioan părintelui Pantelimon minunatele zidiri ale mâinilor lui Dumnezeu și tot cu acest deget îl avertiza când îi vorbea despre bunătatea lui Dumnezeu și jertfa Mântuitorului Hristos de pe Golgota, care în curând va veni la noi să ne cerceteze, dar de data aceasta nu ca doctor și Mântuitor, ci ca drept Judecător. Degetul Sfântului Ioan a fost luat de părintele Pantelimon și dus în America, unde părintele a înființat două mănăstiri, una de călugări (între care sunt și câțiva români) și una de măicuțe.”

Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, luând în considerare sfințenia vieții lui și văzând cinstitele sale moaște care se păstrează nestricate, l-a canonizat ca sfânt, la 20 iunie 1992, sub numele de Sfântul Ioan Iacob cel Nou de la Neamț (Hozevitul), fiind pomenit în fiecare an la 5 august, ziua trecerii sale la Domnul.

Patriarhia Ierusalimului a recunoscut canonizarea Sfântului Ioan Iacob în anul 2016, fiind primul român cinstit de credincioșii din Țara Sfântă. Cuviosul Ioan Iacob a fost un scriitor prolific, lăsând posteriorității numeroase poezii de o frumusețe extraordinară. O parte dintre acestea, multe profetice, le puteți citi aici sau aici și aici și la https://sfioaniacobhozevitul.wordpress.com. De asemenea, puteți audia mai multe în filmările de la finalul articolului.

Mărturia unei rude a Sfântului Ioan Iacob de la Neamț despre viața acestuia

Georgeta Bajoreanu, verișoara mai mică a Sfântului, și-a povestit amintirile din tinerețe legate de vărul ei, care a purtat numele de Ilie înainte de călugărie. Filmarea a fost realizată de doamna preoteasă Andreea Băbaruși și publicată de portalul Ziariști Online.

 

Biografia pe larg a Sfântului Ioan Iacob cel Nou și ilustrații fotografice la momentele importante din viața sfântului, de la https://sfintisiicoane.wordpress.com:

Sf Cuvios Ioan Iacob Hozevitul de la Neamt

Sfântul Ioan Iacob Hozevitul s-a născut în urmă cu 108 ani, la 23 iulie 1913, în satul Crăiniceni, comuna Horodiștea, din fostul județ Dorohoi, într-o familie de țărani foarte credincioși, Maxim și Ecaterina, fiind singurul copil la părinți. Din botez a primi numele Ilie, din pruncie dovedindu-se a fi un copil ales și binecuvântat de Dumnezeu.

După 6 luni de la nașterea sa, Ecaterina, mama sa, bolnăvicioasă din fire, îșa dădu sufletul în mâinile Domnului, lăsând copilul în grija bunicii sale, Maria. După 2 ani, muri și tatăl său, în război, în toamna anului 1916, copilul rămânând în grija rudelor apropiate.

Bunica Maria îl învăță să vorbească, să rostească rugăciunile și îi sădi în inima credința în Dumnezeu. Tot ea îl deprinse cu metaniile și postul, citindu-i adesea din Viețile Sfinților și din alte cărți ziditoare de suflet.

Primii ani de școală îi face în satul natal, apoi urmează gimnaziul la Lipcani-Hotin și liceul la Cozmeni-Cernăuți, fiind cel mai bun elev din școală.

Seara și în sărbători, bătrâna Maria îl punea să citească din sfintele cărți, iar ea stătea deoparte și asculta. De mila copilului și din durerea ei tăinuită, bunica plângea mereu, mai ales când băiatul citea despre Patimile Mântuitorului Hristos.

În anul 1924, bunica sa plecă la cele veșnice, iar el fu dat în grija unchiului său, Moș Alecu.

Vreme de 4 ani a studiat la Liceul Dimitrie Cantemir din Cozmeni – Cernăuți, trecând examenul de bacalaureat în naul 1932, fiind clasificat primul.

Sfântul Ioan Iacob în costum popular

Preotul Gheorghe Lazăr, consătean, coleg de liceu și prieten apropiat al cuviosului Ioan Iacob, povestește despre dânsul:

„Era un mare admirator al naturii și frumosului. Iubea tovărășia colegilor și a celor de o vârstă cu el, cu purtare plăcută în societate. Nu-i plăcea să piardă timpul în discuții cu tinerii iubitori de glume, de povestiri nerușinate și jocuri de tot felul. În timpul liber, mai degrabă își lua o carte del iteratură sau studia într-un domeniu, stând retras într-un loc preferat din livada părintească sau în câmp. Se recrea ascultând cântecul păsărelelor sau admirând cerul înstelat în toiul nopții. Citind adeseori Sfânta Sciptură sau manualele de religie, cugeta adânc la cele zidite de Dumnezeu și găsea o armonie perfectă în tot ce putem percepe cu simțurile noastre. În sufletul lui Iliuță se întărea convingerea că Dumnezeu le-a făcut cu negrăită înțelepciune pe toate cele văzute și nevăzute și le cârmuiește după anumite legi, care nu se pot schimba.”

În vara anului 1932, rudele voiau să-l dea la facultatea de Teologie din Cernăuți, ca să-l facă preot, însă el, simțindu-se chemat de Dumnezeu la o viață mai înaltă, le spuse:

– Nu, eu vreau să mă fac călugăr!

După un an, tânărul Ilie, pe când lucra la câmp, se ruga lui Dumnezeu să-i descopere calea pe care să o urmeze, deodată auzi un glas de sus, zicând:

– Mănăstirea!

Din clipa aceea nu mai avu odihnă în suflet.  Cerând binecuvântarea duhovnicului său, fericitul Ioan îșa luă cărțile sfinte, crucea și icoana Maicii Domnului din casa natală, fiind în zi de duminică, și intră în obștea Mănăstirii Neamț.

Mănăstirea Neamț, la sfârșitul veacului XIX și începutul veacului XX

Gheorghe Siller - Vedere spre manastirea Neamt(Sursă: http://commons.wikimedia.org/wiki/File:Gheorghe_Siller_-_Vedere_spre_manastirea_Neamt.jpg)

Icoana Maicii Domnului de la Mănăstirea Neamț

Neamt-1.1

Starețul mănăstirii, Episcopul Nicodim îl primi cu multă dragoste și, după ce îl trimise să se închine în fața icoanei făcătoare de minuni a Maicii Domnului din biserica voievodală, îi rândui ascultare la infirmerie și la biblioteca mănăstirii.

Frumusețea slujbelor din marea lavră, mai ales cele de noapte, blândețea călugărilor, iscusința duhovnicilor, liniștea munților și darului Duhului Sfânt, care se odihnea în inima lui, l-au legat pe acest fericit tânăr de viața călugărească.

Deoarece tânărul Ilie Iacob învățase latină și franceză, primi ascultare la părintele Iov, farmacistul mănăstirii. Părintele Iov Burlacu era un mare nevoitor, nu lipsea niciodată de la slujbele bisericești, în chilia sa nu avea pat, ci dormea pe un scaun, ar fața îi era tot timpul plecată spre pământ. Era postitor, milostiv și se sârguia să-i ajute pe cei săraci, la căpătâiul cărora stătea mereu de veghe.

Tânărul Ilie rra foarte tăcut, ascultător și smerit.

Între anii 1934-1935, face serviciul militar la Dorohoi ca infirmier, având multă milă de cei bolnavi și fiind iubit de toți.

Infirmier al Regimentului 29 Infanterie

În toamna anului 1935 se reîntoarse în obștea Mănăstirii Neamț, și continuă aceeași ascultare de bibliotecar și îngrijitor la bolniță. Toți se foloseau de smerenia, de blândețea și de dragostea lui și cugetau că este un ales al lui Dumnezeu.

La 8 aprilie 1936, în miercurea din Săptămâna Sfintelor Patimi, fericitul rasofor Ilie Iacob fu tuns în îngerescul cin călugăresc de arhiereul Valerie Moglan, noul stareț al marii lavre, împreună cu alți doi frați rasofori, primind în călugărie numele de Ioan.9. Sf Cuv Ioan Iacob de la Neamt, Hozevitul (1960) (foto 3)

Sfantul Ioan Iacob la calugaria sa de la Neamt (stanga

 

Dorind viață pustnicească și arzând cu inima pentru Hristos și pentru Sfintele Locuri, unde S-a născut, a pătimit și a înviat Domnul, fericitul monah Ioan Iacob pleacă în Țara Sfântă împreună cu alți doi monahi din lavră, Claudie și Damaschin.

La Ierusalim, în fața Sfântului Mormânt, în anul 1937 (monahul din dreapta este Sfântul Ioan Iacob)

După ce se închină la toate Sfintele Locuri și sărută Crucea Golgotei și Mormântul Domnului, cei trei călugări se retraseră să ierneze în obștea Mănăstirii Sfântul Sava din pustiul Iordanului. Apoi, însoțitorii săi întorcându-se la Mănăstirea Neamț, fericitul monah Ioan Iacob se nevoi, în continuare, în Mănăstirea Sfântul Sava de lângă Betleem, vreme de 10 ani, răbdând grele ispite, boli și încercări de la oameni și de la diavoli.

Mănăstirea Sfântul Sava

???????????????????????????????

(Sursă: http://static.panoramio.com/photos/original/44421516.jpg)

Părintele Ioan lângă grota Sfântului Sava

Prima ascultare în obștea Sfântul Sava fu cea de paraclisier. Cuviosul Ioan avea mare evlavie pentru biserică și sfintele slujbe. Făcea prescuri, menținea curățenia și suna clopotul de slujbă. De asemenea păstra o atmosferă de iubire, de smerenie și milă față de toți. Avea și ascultarea de infirmier al mănăstirii și îngrijea cu dragoste atât pe călugări, cât și pe numeroșii arabi și beduini, bolnavi sau răniți în război, care erau aduși la infirmeria mănăstirii. Pentru aceasta îl iubeau și-l căutau atât unii, cât și alții.

Duhovnicul lui, ieroschimonahul Sava, macedonean de neam, care cunoștea limba română, era un mare povățuitor de suflete, și mărturisea pe toți călugării români nevoitori în Țara Sfântă.

Astfel, ziua era în slujba obștii și a bolnavilor, iar noaptea se nevoia singur în chilie cu multe rugăciuni de taină, cu metanii, lacrimi și citiri din Sfânta Evanghelie și din scrierile Sfinților Părinți. Cunoscând bine limba greacă, traducea unele pagini alese patristice, din care se hrănea atât pe sine, cât și pe cei ce veneau la el. Avea și darul scrierii de învățături și versuri duhovnicești, pe care le trimitea fraților săi din Țara Sfântă sau le dădea pelerinilor români care veneau spre închinare la Mormântul Domnului.

Între anii 1939-1940 fericitul sihastru Ioan Iacob se nevoi împreună cu un ucenic român într-o peșteră din pustiul Qumran, aproape de Marea Moartă.

Ținutul Qumran, aflat în apropiere de Marea Moartă

Pustiul Qumran 2(Sursă: http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/9/95/Qumran_Landscape.jpg)

Aici a cunoscut pe monahul Ioanichie Pârâială, care îi rămase ucenic credincios până la obștescul sfârșit. Obișnuia să se roage noaptea, singur, hrănindu-se doar cu pesmeți și puține fructe, răbdând multe ispite.

Între anii 1940-1941, din cauza războiului, Cuviosul Ioan stătu cu mai mulți călugări din Țara Sfântă într-un lagăr pe Muntele Măslinilor. Fiind eliberat, se reîntoarse la Mănăstirea Sfântul Sava și continuă aceleași ascultări și nevoințe.

În anul 1947 fu hirotonit diacon, la 13 mai, în Biserica Sfântului Mormânt, cu aprobarea Patriarhului României, la recomandarea Arhimandritului Victorin Ursache, superiorul Căminului Românesc din Ierusalim. În același an, Cuviosul Ioan Iacob fu hirotonit preot în biserica Sfântului Mormânt de arhiereul Irinarh, fiind numit de Patriarhia Română egumen la Schitul românesc Sfântul Ioan Botezătorul de pe valea Iordanului, aproape de locul unde S-a botezat Domnul nostru Iisus Hristos.

Sfântul Ioan Iacob în biserica Schitului Românesc Sfântul Ioan Botezătorul

Vreme de 5 ani, cât a dus această ascultare, Cuviosul Ioan Iacob săvârși zilnic toate sfintele slujbe, în limba română, traduse numeroase pagini din Sfinții Părinți cu învățături pentru călugări și pelerini; compuse un bogat volum de versuri duhovnicești, înnoi chiliile și biserica schitului și, mai ales, viața duhovnicească din schit, ostenin- du-se mult pentru primirea pelerinilor din țară, pe care îi spovedea, îi împărtășea și le dădea sfaturi mântuitoare de suflet.

Părintele Victorin, Sfântul Ioan, părintele Ioanichie, o familie de români și maicile Magdalena și Melania în fața bisericii schitului românesc de la Iordan

Noaptea, însă, se nevoia singur, neștiut de nimeni, fie în chilie, fie ieșind să se roage pe valea Iordanului, încercând să urmeze, după putere, cuvioasei Maria Egipteanca.

Singurul său ucenic statornic era monahul Ioanichie, precum și câteva maici românce bătrâne, Melania, Natalia, Galinia, Casiana și Magdalena care îi erau fiice duhovnicești și se aflau sub ascultarea sa.

În luna noiembrie 1952, cuviosul Ioan Sihastrul se retrase din ascultarea de egumen.

Scrisoarea Sfântului Ioan Iacob de renunțare la stăreția schitului românesc de la Iordan

Demisia Sf Ioan Iacob din ascultarea de eguman al schitului romanesc de la Iordan 1

Demisia Sf Ioan Iacob din ascultarea de eguman al schitului romanesc de la Iordan 2

(Sursă: http://sfioaniacobhozevitul.wordpress.com/resurse/scrisoare-demisie/)

Împreună cu ucenicul său Ioanichie, intră în obștea mănăstirii Sfântul Gheorghe Hozevitul din pustiul Hozeva, pe valea pârâului Cherit (Horat).

Mănăstirea Sfântul Gheorghe Hozevitul

Man Sf Gheorghe 1

Din vara anului 1953, fericitul Ioan se retrase cu ucenicul la o peșteră din apropiere, numită Chilia Sfintei Ana, unde, după tradiție, ea se ruga lui Dumnezeu să-i dăruiască un prunc. Alături de el, într-o altă peșteră, se nevoia un monah cipriot, anume Pavel.

Sfântul Ioan, în stânga, în fața peșterii sale din pustiul Hozevei, alaturi de monahul Pavel, în dreapta

Aici se nevoi sfântul Ioan Sihastrul cu ucenicul său, vreme de 7 ani, în rugăciuni neîncetate, în privegheri de toată noaptea, în postiri îndelungate, în lacrimi neștiute, în cugetări și în doriri duhovnicești, răbdând tot felul de ispite, suferințe, lipsuri, lupte cu diavolii și cu înstrăinare totală, aprinzându-se de multă râvnă pentru Hristos și slăvind pe Dumnezeu Cel în Treime lăudat.

La peșteră, unde cu greu se ajungea, pe o scară înaltă, nu primea pe nimeni, comunicând cu cei ce veneau mai ales prin rugăciune, prin unele scrieri sfinte și prin ucenicul său.

Chilia în care s-a nevoit Sfântul Ioan (vedere de dud, de pe partea opusă a văii Horat)

Scara cu care se urca la chilia Sfântului Ioan

Peștera avea trei încăperi. În cea dinainte, sfântul Ioan avea un fel de prestol de rugăciune – o firidă săpată în piatră. În această încăpere se odihnea pe o rogojină așternută pe o scândură. După rânduiala de rugăciune se ocupa cu cititul, tălmăcirea de cuvinte sfinte din limba greacă în limba română; așteori alcătuia poezii sau se umplea de bucurie și mângâiere cântând imne duhovnicești – căci avea un glas frumos și dulce.

Părintele Ioanichie, ucenicul său, povestea despre dânsul:

– În peșteră avea câteva cărți sfinte și teascuri de manuscrise copiate, traduse sau compuse de el la lumina zilei sau, mai ales noaptea, la lumânare. Din aceste traduceri și din versurile sale îmi citea uneori și mie. Alteori, îmi povestea despre viața sa de copil orfan, plină de suferințe și lacrimi și adeseori plângea la rugăciune sau când vorbea cu mine. Era un suflet duios, blând, pașnic și foarte râvnitor apărător al Ortodoxiei Sfinților Părinți. Uneori îl supăra reumatismul, alteori dizenteria, alteori gândurile, iar alteori beduinii arabi care pășteau cămilele în apropiere și aruncau cu pietre în fereastra și în ușa chiliei sale. Dar el le răbda pe toate și nu zicea nimic, pentru a împlini cuvintele Sfintei Evanghelii.

Cea de-a doua încăpere a peșterii era mai mică. Aici de hrănea cu puținele merinde ce le primea. Alături se afla a treia încăpere, de fapt o firidă mai largă a mormintelor, căci erau așezate acolo trupurile celor ce se nevoiseră în peștera Sfintei Ana.

În sărbători mari și în posturi Sfântul Ioan săvârșea Dumnezeiasca Liturghie în paraclisul peșterii Sfânta Ana și se împărtășeau amândoi cu Trupul și Sângele lui Hristos, mulțumind lui Dumnezeu pentru toate.

Icoana Mântuitorului Iisus Hristos din fața Sfântului Altar de la chilia monahului Pavel, unde Sfântul Ioan slujea adeseori Sfânta Liturghie

Pestera Sf Ana 1

(Sursă: http://orthodoxword.files.wordpress.com/2011/08/monastery-caves2.jpg)

Mânca o dată în zi, pesmeți, măsline, smochine și bea puțină apă, iar noaptea dormea 3-4 ore, pe o scândură, având o piatră drept perină.

În vara anului 1960, era bolnav și suferea toate cu multă răbdare. Simțindu-și sfârșitul aproape, miercuri 4 august, se împărtășit cu Sfintele Taine, iar joi dimineața la orele 5 își dădu sufletul în mâinile lui Hristos, la vârsta de numai 47 de ani. După trei zile, fu înmormântat în aceeași peșteră de egumenul mănăstirii Sfântul Gheorghe, arhimandritul Amfilohie.

Mormântul săpat în stâncă, unde fu îngropat vreme de 20 de ani Sfântul Ioan

După 20 de ani, la 8 august 1980, trupul său a fost aflat întreg, nestricat de vreme, răspândind bună mireasmă, semn că l-a preamărit Dumnezeu și l-a numărat în ceata sfinților, pentru nevoința și sfințenia vieții sale de pe pământ.  O mare bucurie duhovnicească îi cuprinse pe toți. La 15 august 1980, același egumen îi pregăti raclă sculptată în lemn de chiparos, îl așeză în ea, cu mare cinste, și îl duse în procesiune, împreună cu câțiva arhierei de la Patriarhia Ortodoxă din Ierusalim și cu mii de pelerini care au venit la praznicul Adormirii Maicii Domnului, hramul acestei mănăstiri, depunând sfintele moaște în biserica cu hramul Sfântul Ștefan din incintă, unde se află și moaștele Sfântului Gheorghe Hozevitul.

Coborârea din peșteră a cinstitelor moaște ale Sfântului Ioan

Aducerea moaștelor Sfântului Ioan în mănăsirea Sfântului Gheorghe Hozevitul, sicriul cu moaștele Cuviosului este așezat jos, pe trepte

De atunci, vin zilnic pelerini ortodocși, și chiar catolici, ca să se închine la moaștele cuviosului, cerându-i ajutorul, pe care, toți cei ce se roagă cu credință, îl primesc.  Sfântul Ioan Iacob este cinstit de toți ortodocșii, dar, mai ales, de cei din România, Grecia, Cipru și Țara Sfântă. 

Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, ținând seama de sfințenia vieții cuviosului Ioan Iacob, și văzând cinstitele sale moaște,  îl trecu în rândul sfinților, la data de 20-21 iunie, 1992, sub numele de „Sfântul Ioan Iacob de la Neamț”, așezându-i-se zi de prăznuire,  5 august, data mutării lui la cele veșnice.  

+ +  +

Totodată, portalul Roncea.ro ne pune la dispoziție, pe lângă imagini de arhivă cu Sfântul Ioan Iacob de la Neamț, câteva fotografii realizate de monahul Filotheu Bălan cu locurile din Țara Sfântă unde s-a nevoit călugărul român: peștera „Sfânta Ana”, chilia sa și chilia Sfântului Gheorghe Hozevitul, unde liturghisea câteodată și Sfântul Ioan Iacob de la Neamț.

sf-cuv-ioan-iacob-de-la-neamt-hozevitul-la calugarie

Sfantul Ioan Iacob la calugaria sa de la Neamt (dreapta sus)

Chilia Sf Ioan Iacob Hozevitul - Foto M Filotheu Balan via Blog Roncea Ro

Chilia Sf. Ioan Iacob Hozevitul

Chilia Sf. Gheorghe Hozevitul - Foto M Filotheu Balan via Blog Roncea Ro

Chilia Sf. Gheorghe Hozevitul

Chiliile Sf Ioan Iacob si a Sf Gheorghe Hozevitul - Foto M Filotheu Balan via Blog Roncea Ro

Chiliile Sf. Ioan Iacob si a Sf. Gheorghe Hozevitul

Chilia Sf. Gheorghe Hozevitul unde liturghisea Sf Ioan Iacob - Foto M Filotheu Balan via Blog Roncea Ro

Chilia Sf. Gheorghe Hozevitul unde liturghisea Sf. Ioan Iacob

Chilia Sf. Gheorghe Hozevitul unde liturghisea Sf Ioan Iacob cu un tricolor pictat de Sfant - Foto M Filotheu Balan via Blog Roncea Ro

Chilia Sf. Gheorghe Hozevitul unde liturghisea Sf. Ioan Iacob, cu un tricolor pictat de Sfant

Mai multe fotografii din viata sfantului AICI
 + +  + 


Cuvioase Părinte Ioane, mult nevoitorule, și făclie de mult preț, aprinsă din lumina Sfântului Mormânt dătător de viață, luminează cu rugăciunile tale pe cei ce te iubesc pe tine și cere de la Hristos, Mântuitorul lumii, să ne dăruiască nouă mare milă. (Dintre Stihirile Sfântului ce se cântă la Utrenie)

De oameni ai fugit și cu sihaștrii și îngerii pe Dumnezeu împreună L-ai slăvit. Roagă-te, Sfinte Ioane, următorul lui Hristos, pentru întărirea dreptei credințe în lume și în patria ta și cere milă și iertare nouă fiilor tăi care lăudăm nevoința ta. (Din Canonul Sfântul Ioan Iacob)

Viața ta aspră și pustnicească ne mustră pe noi, părinte, că nu putem urma nevoințelor tale. Că nici râvnă multă nu avem, nici rugăciune din inimă nu am dobândit, nici de lacrimi și de bucuria Duhului Sfânt nu ne am atins. Ajută-ne, Sfinte Părinte Ioane, să urmăm și noi prin pocăință lui Hristos. (Din Canonul Sfântul Ioan Iacob)

Fericit ești, părinte, că ai zburat ca un vultur la cele înalte. În locul celor pământești de care toți ne robim, ai ales pe cele cerești; în locul odihnei, ai ales osteneala; în locul somnului, ai ales privegherea; în locul hainelor scumpe, te-ai mulțumit cu cele vechi; iar în loc de casă luminoasă și pat moale ai iubit peștera cea rece și întunecoasă, ca să poți a slăvi neîncetat pe Hristos, Mirele sufletului tău. (Din Canonul Sfântul Ioan Iacob)

Om al liniștii și al rugăciunii, cu nimeni nu vorbeai, părinte decât cu Dumnezeu, cu sfinții și cu păsările cerului care te cinsteau și zăboveau cu bucurie în jurul peșterii tale. Căci odihnindu-se Duhul Sfânt în inima ta, nimic nu mai doreai, decât pe Hristos, iubitul tău căruia roagă-te pentru sufletele noastre. (Din Canonul Sfântul Ioan Iacob)

Veniți toate cetele călugărilor să lăudăm astăzi într-un glas, după cuviință, pe Sfântul Ioan, crinul cel binecuvântat și cu bunămireasmă, care a odrăslit în pământul Moldovei și a fost închinat lui Hristos în lavra cea mare de la Neamț și în Țara Sfântă a rodit și să-i cântăm: Bucură-te, floare de mult preț a călugărilor; bucură-te, sihastru desăvârșit în pustiul Iordanului; bucură-te, Preacuvioase Părinte Ioane, rugător neadormit pentru sufletele noastre! (Dintre Stihirile Sfântului ce se cântă la Utrenie)

+  +  +

POEZII:

VIDEO TRINITAS TV și mărturia Părintelui care i-a închis ochii Sfântului:

Donează pentru ActiveNews!

ActiveNews nu a primit niciodată altă publicitate decât cea automată, de tip Google, din care o îndepărtăm pe cea imorală. Aceasta însă nu ne asigură toate costurile.

Ziarele incomode sunt sabotate de Sistem. Presa din România primeste publicitate (adică BANI) doar în măsura în care este parte a Sistemului sau/și a Rețelei Soros. Sau dacă se supune, TACE sau MINTE.

ActiveNews NU vrea să se supună. ActiveNews NU vrea să tacă. ActiveNews NU vrea să mintă. ActiveNews VREA să rămână exclusiv în slujba Adevărului și a cititorilor.

De aceea, are nevoie de cititorii săi pentru a supraviețui așa cum este acum. Dacă și tu crezi în ceea ce credem noi, te rugăm să ne sprijini să luptăm în continuare pentru Adevăr, pentru România!
Sau direct în conturile Media Root de la Banca Transilvania:
RO02BTRLRONCRT0563030301 (lei)
RO49BTRLEURCRT0563030301 (euro)

Pentru că suntem cenzurați pe Facebook
ne puteți găsi și pe Telegram și GoogleNews


Pentru știri necenzurate
abonează-te acum!

Este gratis și poți anula oricând abonarea.

ActiveNews România. Caută pagina noastră și pe Telegram.
Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România
Top 5 autori
VideoNews

Cum reușim să păstrăm noua generație pe linia de plutire? Răspund: Gabriela Alexandru și Iulia Țoța - NOUA EMISIUNE ActiveNews - Starea de Libertate. Transmisie VIDEO

Autentifică-te sau înregistrează-te pentru a trimite comentarii.

Comentarii (2)
  • Radu Comsuta 05.08.2023 10:22
    Dacă ar fi trăit astăzi sf. Ioan Iacob Hozevitul ar fi fost etichetat drept ”putinist” pentru această poezie.

    Sfântul mai are o poezie foarte actuală în care vom regăsi toate evenimentele actuale. Se numește ”Despre ispita neamului de pe urmă și frații cei mincinoși”. Dedicație pentru Vasile Bănescu, Backonski, Papahagi & company:

    La anii veacului din urmă,
    Păstorii cei duhovnicești
    Se vor abate de la turmă,
    Urmând curentelor lumești.
    2. Păși-vor ei pe cale strâmbă,
    Lăsându-și drumul părintesc,
    Și vor cânta la oi din ,
    Iar nu din ,
    3. Vor face focul cu
    În
    Și fumul va stârni eresul
    Retezului papistășesc.
    4. Atuncea lumea cu știință
    Va face născociri mereu.
    Și nu va fi la ea credintă,
    Nici temere de Dumnezeu!
    5. Poporul cel cu simplitate
    – De frica veșnicelor munci –
    Va mai păzi cu scumpătate
    Dumnezeieștile porunci.
    6. Dar viețuind în neunire
    Și fără povățuitori,
    Vor fi urâți de stapânire
    Și mulți vor sta prin închisori.
    7. Acei cu râvnă mai fierbinte
    La fapta bună, și smeriți,
    Vor fi ca cei ieșiți din minte
    De toată lumea socotiți.
    8. Înțelepciunea omenească
    Va face idoli pe pământ.
    Și lumea vrea să folosească
    Dezmățul ca așezământ.
    9. Vor tunde bărbile și părul
    Și hainele vor reteza,
    Iar legile cu adevărul
    La modă toate vor scurta.
    10. La tineri nu va fi rușine
    Și nici iubire între frați,
    Iar moda va târî cu sine
    Pe oamenii destrăbălați.
    11. Atuncea Dumnezeu, cu greață,
    Va căuta spre pământeni
    Și-i va lipsi pe mulți de viață
    Ca oarecând pe .
    12. Pământul își va pierde mana
    Și munca nu va fi cu spor,
    Că mulți vor crede pe Satana
    Tovarăș slobozirii lor!
    13. Atuncea lumea va să fiarbă
    Ca un cazan la ,
    – Aprinsă de mânie oarbă –
    Și pacea ei se va lua.
    14. Războaie mari, înfricoșate,
    Se vor ține aproape lanț,
    Dar mai grozav va fi ca toate
    Al !
    15. Popoarele civilizate
    Când mai vârtos vor progresa,
    Ca fiarele înfometate
    Cu dinții se vor sfâșia.
    16. Vor face zburătoare,
    Iar coada lor de scorpion
    Va face iarăși tulburare
    Ca turnul de la Babilon.
    17. Atuncea vor fi ca armătura
    Balauri groaznici de metal,
    Împrăștiind pârjol din gură
    Și fumuri cu venin mortal.
    18. La vii abia a treia parte
    Din toată lumea va scăpa,
    Iar restul se va da la moarte;
    Apoi războiul va-nceta!
    19. Căci Înger va veni din ceruri,
    Strigând cu glas înfricoșat,
    Să pună capăt la măceluri
    Puterile din Țarigrad.
    20. Acolo Îngerii vor pune
    Pe tronul bizantin un Sfânt
    Si pașnic toți se vor supune,
    Lipsind războiul pe pământ.
    21. Atunci va fi Ortodoxia
    În toată lumea strălucind,
    Și va să piară dușmănia,
    Belșug și dragoste fiind!
  • Radu Comsuta 05.08.2023 14:02
    Din păcate unele cuvinte nu apar în câteva versuri pentru că sunt încadrate în caractere speciale. Dar puteți citi integral poemul aici:
    http://www.cuvantul-ortodox.ro/sfantul-ioan-iacob-hozevitul-graiuri-profetice/
Ultima oră

20:57

Internetul Corpurilor “poate duce la dezvoltarea Internetului Creierelor” până în 2050 – studiu realizat de RAND Corporation, organizație strâns legată de Comisia Trilaterală – Cum se pregătește apariția trans-omului: tehnologiile de augmentare umană

18:38

Certificatul de naștere pe hârtie va fi eliminat în Republica Moldova - se va întocmi doar în format electronic. Noi acte de identitate după model european, cu date biometrice

18:34

Războiul Nebunilor: O bandă de scăpați de la Săpoca încearcă să distrugă Lumea

18:00

Cum reușim să păstrăm noua generație pe linia de plutire? Răspund: Gabriela Alexandru și Iulia Țoța - NOUA EMISIUNE ActiveNews - Starea de Libertate. Transmisie VIDEO

17:55

NewsMoldova: Constructorii drumurilor Bucovinei mai au o speranță legitimă după ultimul termen din procesul cu Gheorghe Flutur: aceea că Înalta Curte va sancționa graba Curții de Apel Târgu Mureș

17:30

Loreta Popa, un om dedicat primei sale iubiri: CUVÂNTUL! Interviu ActiveNews cu promotoarea Muzeului Național al Literaturii Române: ”Fără acces la educație copiii noștri nu vor mai fi în stare nici să se semneze, dar să citească”

17:12

George Simion: Vom anunța “un bloc comun, democratic”, cu 30 de partide, pentru locale, pentru a bloca actuala coaliție - “Suntem în plină lovitură de stat”

16:54

Luminița Arhire: PUIUL VOPSIT GALBEN-ALBASTRU, CU TREI TRANDAFIRI PE TÂRTIȚĂ

16:00

Prot. Dr. Ioan Lisnic: Personalități marcante din sudul Basarabiei care au votat Unirea cu Patria Mamă-România

15:11

Noi dezvăluiri despre atentatul de la Moscova: Numărul victimelor ar putea fi mult mai mare decât cel anunțat oficial

14:45

Scholz îi face concurență lui Macron: ”Putin trebuie să-și retragă trupele din Ucraina”

13:25

Dependența de Jocurile Online face ravagii în rândul trupelor ucrainene

13:00

Strategii malefice de escaladare a conflictului

12:41

Ion Cristoiu: Presa română știe ce se petrece la Kremlin, dar habar n-are ce se petrece la CCR cu Ordonanța de urgență privind comasarea alegerilor

11:40

OMS urgentează țările să semneze Tratatul pandemic: ”O nouă amenințare pandemică va apărea - și nu există nicio scuză pentru a nu fi pregătiți”