Cineva vrea să corecteze niște erori abjecte care au dat puteri incredibile SRI. Imediat ventilatoarele de căcat - sub forma acoperiților din presă - încep să se tăvălească pe jos că „statul de drept”, că „independența justiției” și tot tacâmul. Cel care vrea să corecteze înghite în sec. Știe că asta e reacția normală a dușmanului. Doar ei își vor pierde o mare parte a puterii în urma reformării. Și-i dă înainte în ciuda presiunilor mediatice.
Treaba însă se amplifică. În media externă încep să curgă reportaje cum că în România „statul de drept”, „independența justiției” s.a.m.d. Se dau drepturi la replică, dar ele sunt luate în râs, iar autorii cererilor legitime de revenire cu picioarele pe pământ sunt batjocoriți cu o obrăznicie rar întâlnită. OK, își spune cel care vrea să corecteze, asta e, cei din afară sunt dezinformați. Și merge mai departe.
Peste ceva vreme, se primesc îngrijorări din partea organismelor europene. Birocrații de la Bruxelles cântă în același cor: „că independența justiției”, că „statul de drept”, etc. Se dau răspunsuri la acuze, dar ele nici măcar nu sunt citite. Treaba se rostogolește. Instituții altă dată respectate („Comisia de la Veneția”, CEDO, etc) vorbesc pe aceeași voce. Cum e posibil așa ceva? Instituții cu prestigiu încalcă de bunăvoie propriile principii. Și n-o fac discret, ci grosolan, în văzul lumii. E ca și cum un grup de respectabili și stimați lorzi și-ar arăta genitalele în public.
Ce poți să crezi când ești asaltat de irațional într-un asemenea hal? Te poți gândi că ai luat-o razna sau, dacă mai ai puterea să gândești, poți privi în față adevărul. Dar care-i adevărul, mă veți întreba?
Adevărul e unul simplu și deosebit de crud: suntem conduși de Mafie. În spatele idealurilor, a sloganelor frumos văcsuite și a principiilor sforăitoare stă o mafie care, de câteva sute de ani, își tot creează structura de putere. Modelul după care s-a format e unul simplu: o încrengătură de organizații oculte, promovând idealuri diverse, aparent unele dintre ele aflate în divergență cu altele, dar trăgând toate la aceeași căruță. Rolul acestor organizații este acela de a strânge masa necesară de soldați, de idioți utili care, în schimbul unei apartenențe la „cercurile selecte ale puterii” să tragă în direcția trasată. De sute de ani tehnicile de conducere ale boilor din masa de manevră s-au rafinat, devenind din ce în ce mai intruzive și eficiente.
Ascensiunea către putere a Mafiei s-a produs în momentul în care organizațiile pe care le controla au atins numărul critic de adepți, menit a influența decisiv destinele țărilor în care activau. Prima acțiune coordonată a fost seria de revoluții de la 1848. Atunci Mafia a înțeles că poate ieși la lumină și că poate învinge, cocoțată fiind pe ideea de „progres continuu”. Cei care nu înțelegeau ceea ce li se întâmplă și de ce lumea se schimbă atât de absurd, primeau răspunsul standard: ești depășit de progresul lumii.
Mafia aceasta ne-a adus cele două Războaie Mondiale, ne-a adus comunismul, ne-a adus teroarea unui sistem care e împotriva omului. Iar Mafia aceasta a ieșit definitiv la lumină după ce toate proiectele i-au fost îndeplinite punct cu punct.
Acum o vedem scoasă în față. Sub flamura steagului cu steluțe stau toți cei care altădată se ascundeau prin case conspirative și în spatele perdelelor negre. Nu mai au de ce să se ferească. Acum au acaparat întreaga putere, iar hoția lor se poate desfășura la lumina zilei sub aparența unei normalități și, nu-i așa, a unei depline legalități. Ei sunt cei care urlă toată ziua „democrație” și „justiție” în timp ce instaurează un sistem dictatorial în care justiția, după cum s-a văzut, e cea a bunului plac: dacă ne convine e legal, dacă nu trece în afara legii.
Adevărul pe care trebuie să-l înțelegeți este că vă aflați sub autoritatea unor mafioți care n-au reguli ci doar interese. De-aceea, în spatele oricărei aparențe de normalitate se ascunde asteriscul excepției de la regulă. N-ai voie să furi, „dar dacă o faci pentru Mafie se iartă”.
Priviți lucrurile așa cum sunt, nu vă lăsați cuceriți de spectacolul de lumini și sclipiciuri pus în scenă cu dibăcie. Vedeți că șefa torționarilor din România, cea care ar trebui judecată pentru crime împotriva umanității se pregătește să-și ia în primire rolul de primă torționară Europeană. Priviți cu atenție întrucât experimentul care s-a desfășurat în România se va generaliza pe tot Continentul. Dacă până acum, sperai să-ți găsești dreptatea la Bruxelles, de-acum înainte nici dracu' nu te va mai scăpa.
Sunt o serie de comentatori mai spălați pe creier care, de fiecare dată când critic SUA & UE, îmi dau replica tembelă: „de ce nu fugi în Rusia dacă e așa de bine acolo?”. Lor le spun că vor vedea în curând oameni care vor fugi nu în Rusi, ci în negurile Siberiei pentru a scăpa de teroarea Mafiei. Asta pentru că brațele sale lungi ajung peste tot în lume, iar de scăpat nu poți scpa decât acolo unde nu e nici țipenie de om. Trist, dar 100% real.
https://www.facebook.com/TrenduriEconomice/posts/804742656544367
Sau direct în conturile Media Root de la Banca Transilvania:
Autentifică-te sau înregistrează-te pentru a trimite comentarii.
Treaba însă se amplifică. În media externă încep să curgă reportaje cum că în România „statul de drept”, „independența justiției” s.a.m.d. Se dau drepturi la replică, dar ele sunt luate în râs, iar autorii cererilor legitime de revenire cu picioarele pe pământ sunt batjocoriți cu o obrăznicie rar întâlnită. OK, își spune cel care vrea să corecteze, asta e, cei din afară sunt dezinformați. Și merge mai departe.
Peste ceva vreme, se primesc îngrijorări din partea organismelor europene. Birocrații de la Bruxelles cântă în același cor: „că independența justiției”, că „statul de drept”, etc. Se dau răspunsuri la acuze, dar ele nici măcar nu sunt citite. Treaba se rostogolește. Instituții altă dată respectate („Comisia de la Veneția”, CEDO, etc) vorbesc pe aceeași voce. Cum e posibil așa ceva? Instituții cu prestigiu încalcă de bunăvoie propriile principii. Și n-o fac discret, ci grosolan, în văzul lumii. E ca și cum un grup de respectabili și stimați lorzi și-ar arăta genitalele în public.
Ce poți să crezi când ești asaltat de irațional într-un asemenea hal? Te poți gândi că ai luat-o razna sau, dacă mai ai puterea să gândești, poți privi în față adevărul. Dar care-i adevărul, mă veți întreba?
Adevărul e unul simplu și deosebit de crud: suntem conduși de Mafie. În spatele idealurilor, a sloganelor frumos văcsuite și a principiilor sforăitoare stă o mafie care, de câteva sute de ani, își tot creează structura de putere. Modelul după care s-a format e unul simplu: o încrengătură de organizații oculte, promovând idealuri diverse, aparent unele dintre ele aflate în divergență cu altele, dar trăgând toate la aceeași căruță. Rolul acestor organizații este acela de a strânge masa necesară de soldați, de idioți utili care, în schimbul unei apartenențe la „cercurile selecte ale puterii” să tragă în direcția trasată. De sute de ani tehnicile de conducere ale boilor din masa de manevră s-au rafinat, devenind din ce în ce mai intruzive și eficiente.
Ascensiunea către putere a Mafiei s-a produs în momentul în care organizațiile pe care le controla au atins numărul critic de adepți, menit a influența decisiv destinele țărilor în care activau. Prima acțiune coordonată a fost seria de revoluții de la 1848. Atunci Mafia a înțeles că poate ieși la lumină și că poate învinge, cocoțată fiind pe ideea de „progres continuu”. Cei care nu înțelegeau ceea ce li se întâmplă și de ce lumea se schimbă atât de absurd, primeau răspunsul standard: ești depășit de progresul lumii.
Mafia aceasta ne-a adus cele două Războaie Mondiale, ne-a adus comunismul, ne-a adus teroarea unui sistem care e împotriva omului. Iar Mafia aceasta a ieșit definitiv la lumină după ce toate proiectele i-au fost îndeplinite punct cu punct.
Acum o vedem scoasă în față. Sub flamura steagului cu steluțe stau toți cei care altădată se ascundeau prin case conspirative și în spatele perdelelor negre. Nu mai au de ce să se ferească. Acum au acaparat întreaga putere, iar hoția lor se poate desfășura la lumina zilei sub aparența unei normalități și, nu-i așa, a unei depline legalități. Ei sunt cei care urlă toată ziua „democrație” și „justiție” în timp ce instaurează un sistem dictatorial în care justiția, după cum s-a văzut, e cea a bunului plac: dacă ne convine e legal, dacă nu trece în afara legii.
Adevărul pe care trebuie să-l înțelegeți este că vă aflați sub autoritatea unor mafioți care n-au reguli ci doar interese. De-aceea, în spatele oricărei aparențe de normalitate se ascunde asteriscul excepției de la regulă. N-ai voie să furi, „dar dacă o faci pentru Mafie se iartă”.
Priviți lucrurile așa cum sunt, nu vă lăsați cuceriți de spectacolul de lumini și sclipiciuri pus în scenă cu dibăcie. Vedeți că șefa torționarilor din România, cea care ar trebui judecată pentru crime împotriva umanității se pregătește să-și ia în primire rolul de primă torționară Europeană. Priviți cu atenție întrucât experimentul care s-a desfășurat în România se va generaliza pe tot Continentul. Dacă până acum, sperai să-ți găsești dreptatea la Bruxelles, de-acum înainte nici dracu' nu te va mai scăpa.
Sunt o serie de comentatori mai spălați pe creier care, de fiecare dată când critic SUA & UE, îmi dau replica tembelă: „de ce nu fugi în Rusia dacă e așa de bine acolo?”. Lor le spun că vor vedea în curând oameni care vor fugi nu în Rusi, ci în negurile Siberiei pentru a scăpa de teroarea Mafiei. Asta pentru că brațele sale lungi ajung peste tot în lume, iar de scăpat nu poți scpa decât acolo unde nu e nici țipenie de om. Trist, dar 100% real.
https://www.facebook.com/TrenduriEconomice/posts/804742656544367