Dumnezeu să-l odihnească în pace! 

Actualizare: Apropiații săi ne-a informat:

OFICIERE SLUJBĂ ÎNMORMÂNTARE D.P.P. 

Vuneri, 25 august 2023, la ora 13.00, vă așteptăm la Oficierea Slujbei de Înmormântare a celui ce ne-a fost prieten, sfătuitor sau, câteodată,  de mare ajutor, Dan Petre Popa.

Este ultima ocazie în care ne putem lua rămas bun de la el și de a ne împărtăși creștinește gândurile. 

Locație: Cimitirul Străulești 2, Ora 13.00l

Un prieten al său, colecționarul Florin Ciobanu, a consemnat câteva amintiri frumoase despre el:

DAN PETRE POPA (n. 29 iunie 1959 - d. 22 august 2023)

„Dan nu mai este și, o dată cu el, s-a mai dus un fascicul de lumină în cer, un suflet poetic de mare visător. Un erudit și un mare iubitor de carte în toate formele ei. Ba chiar, nedespărțit de ea. În ultimii ani, umbla cu câte una, permanent, în buzunarul de la spatele pantalonilor pentru a o citi în pauzele din prea-legănatul lui mers pe jos. De cele mai multe ori cu pălărie și baston . Avea de ceva ani deficiențe locomotorii. Un om de modă veche la maniere, atent și un bun meșteșugar al cuvintelor. Scria foarte bine.

A fost jurnalist, foto-reporter, corespondent de război din Transnistria și Kosovo, prezent la câteva sute de conferințe de presă. A cunoscut personal pe cei mai importanți lideri politici pe care i-a avut România post-decembristă. Unora le-a fost consilier personal.

Chiar și eu am avut parte de câteva întâlniri cu funcționari de rang-înalt, atunci când am mers împreună la prezentări pentru diverse proiecte, în exclusivitate culturale, cum ar fi, de exemplu: cu un ex-președinte CEC să propunem o statuie a lui A.I. Cuza în fața Palatului sau la un fost prim-ministru să edităm anastatic un Abecedar din perioada interbelică etc. etc.

Dan a făcut multe fapte care au rămas. Enumăr câteva așa, la întâmplare: Tărgul de Carte Veche din fața Universității (2003 - 2009); peste treizeci de titluri scoase, cărți editate prin mecenat, forțele-energia-contactele și editura lui, celebra Editură Albatros.

Anchete jurnalistice: decembrie ”89”; destructurarea Romgaz; Apele Minerale; ”vânzarea” Petrom; ”vânzarea” Romtelecom; prognoză politică; acapararea României de către serviciile ”de securitate” interne; preluarea de către mediocri a spectrului politic; anihilarea Rodipet (a presei scrise, a difuzării presei și a jurnaliștilor din domeniu); distrugerea clasei de mijloc; Roșia Montană etc.

Campanii: ”Cultura a coborât în stradă”; Muzeul Omului Simplu; Stema pe Steag; promotor Greenpeace în România; armonizare legislativă; controlul filologic al legilor; membru fondator al Colegiului Național al Apărării; relegalizarea Asociației Cultul Eroilor etc.

A lucrat în echipa primei Zile Naționale a României (1 Dec. 1990) și a Centrului său (Internațional) de Presă de la Alba-Iulia;

Membru fondator: Radio Brândușa Alba-Iulia (primul post particular de radio din Ardeal); Asociația G.L.I.E.; Asociația Buchiniștilor de la Universitate; Asociația Cartea Veche; Casa de Lobby; preluarea, relansarea și conducerea Editurii Albatros etc.

Sunt consemnat de către el cu nume și prenume în foarte multe cărți pe care le-a editat în ultimii douăzeci de ani. Așa, cumva, am rămas împreună. Am făcut corectură de text pe mai multe titluri, cel de suflet, pentru mine, fiind cel despre viața lui Eugeniu Carada. În cei nouăsprezece ani de când ne știm, în anumite momente, ne-am ajutat reciproc cum am putut fiecare.

Pentru mine a fost un Om Bun, având nuanțată o demnitate și o corectitudine ieșită din comun. Un lup solitar care s-a hrănit cu idealuri prea mari pentru țara asta de azi. A trăit toată viața cu puțin și mai tot timpul nu a avut bani. Și poate și acest trai a contribuit la degradarea sa fizică.

Avea un proiect editorial aproape de final, o nouă carte despre istoria Moldovei și îmi tot zicea că o să mă ia cu el intr-un turneu prin marile orașe să o lansăm. Dar, întâi, trebuia să se opereze la un picior.

A fost unul dintre cei mai desăvârșiți patrioți pe care i-am cunoscut. Și nu la modul declarativ. De exemplu, unul din visele sale a fost să repună stema noastră veche pe drapel. Și a mers personal cu proiectul la toți președinții de după 2000.

Dumnezeu să îl aibă în pază și să îi fie amintirea frumoasă!”