Foto de arhivă cu Jens Stoltenberg și Sanna Marin
Secretarul general al NATO, norvegianul Jens Stoltenberg, a salutat joi dorința liderilor Finlandei de integrare în Alianța Nord-Atlantică și le-a promis un proces de aderare „fără probleme” și „rapid”, relatează AFP, citată de Știri pe Surse.
„Este vorba de o decizie suverană a Finlandei (...) Dacă Finlanda va decide să aplice, ea va fi primită cu căldură în cadrul NATO, iar procesul de aderare se va derula fără probleme și rapid”, a dat el asigurări într-o declarație. Cel mai probabil declarația a fost făcută online, deoarece Stoltenberg a fost depistat pozitiv la SARS-CoV-2 în urmă cu două zile și se află izolat la domiciliu, de unde lucrează prin telemuncă.
Președintele Finlandei, Sauli Niinisto, și premierul Sanna Marin s-au declarat joi în favoarea unei aderări „fără întârziere” a țării lor la NATO, avansând cu pași mari spre o candidatură care ar urma să fie anunțată duminică.
„Finlanda este unul dintre cei mai apropiați parteneri ai NATO, o democrație matură, un membru al Uniunii Europene și un contributor important la securitatea euroatlantică”, a subliniat Jens Stoltenberg.
„Sunt de acord cu președintele Niinisto și cu premierul Marin în ideea că aderarea la NATO ar consolida deopotrivă securitatea NATO și a Finlandei”, a adăugat el.
„Aderarea Finlandei ar demonstra că ușa NATO este deschisă și că Finlanda își decide propriul viitor”, a spus Stoltenberg.
Integrarea Finlandei în Alianța Nord-Atlantică „ar contribui semnificativ la securitatea europeană și ar fi un semnal puternic de descurajare, în contextul în care Rusia duce un război în Ucraina”, a subliniat, la rândul său, președintele Consiliului European, belgianul Charles Michel.
Finlanda are o frontieră de 1.300 de km și un trecut dureros cu Rusia. Invadarea Ucrainei i-a determinat pe finlandezi să susțină aderarea țării lor la NATO, după ani de neutralitate, pentru a le fi garantată securitatea și, în special, faptul că nu ar mai risca o invazie rusă ca cea din Al Doilea Război Mondial.
NATO consideră că un atac armat asupra unuia sau mai multor membri ai săi în Europa sau America de Nord ar fi considerat un atac asupra tuturor membrilor. Însă această dispoziție a Articolului 5 din Tratat nu se aplică și partenerilor NATO, ci doar statelor membre. Este motivul pentru care NATO nu poate interveni în Ucraina.
Autentifică-te sau înregistrează-te pentru a trimite comentarii.