Foto: Facebook
22 ianuarie a fost cea mai întunecată și tristă seară în satul Culiceni, regiunea Cernăuți – o seară plină de lacrimi și durere. Toți locuitorii au întâmpinat trupul neînsuflețit al tânărului român Sebastian Acostachioaie, de 20 de ani, ucis în război. De la intrare în sat cu sufletul distrus l-au întâlnit frații săi, colegii, prietenii. Până la casa părintească a fost format un coridor viu de oameni cu flori și candele aprinse, se arată într-un articol publicat de agenția BucPress.
„Acasă, cu inima frântă, îl aștepta Mama… Această seară nu va fi uitată, toate străzile au rămas umede de lacrimile vărsate de oamenii adunați. Nu așa trebuia să-l întâmpine acest sat, nu așa trebuia să se termine viața acestui tânăr. Ziua aceasta a fost fără culoare, în loc să-și trăiască floarea vieții din plin, tinerii din sat sunt nevoiți să sape groapa pentru prietenul lor, să plângă asupra sicriului lui Sebastian… Nu există cuvinte care ar putea acoperi durerea ce o simțim acum. Ne rămâne doar să ne rugăm neîntrerupt Bunului Dumnezeu, să oprească acest război, să nu mai moară suflete tinere!”, scrie publicația nord-bucovineană.
„Pe 23 ianuarie Sebastian a fost petrecut pe ultimul său drum pământesc, care a fost așternut cu petale de trandafiri. Avea doar 20 de ani… Atât de multe trebuia să facă pe acest pământ. Pentru satul Culiceni este o durere enormă, fiindcă este al treilea consătean care și-a pierdut viața în lupta pentru libertatea noastră. Este vorba despre Andrei Stiopenco, Igor Sidor și, acuum, Sebastian Acostachioaie. Prin pozele triste care le publicăm prin rețelele sociale vrem să redăm durerea noastră și să strigăm cât de mult ne doare. Noi vrem Pace, să fim cu toții acasă și ce-i dragi să ne fie în viață! Sebastian, vei rămâne mereu în memoria noastră ca un băiat îndrăzneț, cu o privire plină de bunătate, un zâmbet sincer și o inimă mare…
Odihnește-te în pace Eroul nostru!”, încheie Tatiana Gheorghiu, pentru Agenția BucPress din Cernăuți. Titlul aparține redacției noastre.
Sau direct în conturile Media Root de la Banca Transilvania:
Autentifică-te sau înregistrează-te pentru a trimite comentarii.
Mă uit la steagul ucrainean cum vrea să-l contrafacă prin culori-simbol pe al nostru: da, albastrul cerului care ar fi trebuit să amintească de locașul lui Dumnezeu, Tatăl ceresc; culoarea galbenă simbolizând holdele de grâu, soarele, deci prosperitate pe acest pământ, în viața de aici și de acum. Însă cel mai important lucru care le lipsește este tocmai culoarea roșie, a sângelui jertfelnic. Nu poți să ai viață îmbelșugată și fericită pe acest pământ iar mai apoi să câștigi și Împărăția Cerurilor, fără un dram de sânge, de sudoare amestecată cu sânge, de o suferință cât de mică. Hristos ne-a arătat că, calea care duce la Împărăția cerurilor e îngustă și presupune suferință. Calea largă, facilă cu un trai tihnit și fără griji unde ți se dă totul de-a gata fără să faci nimic, duce de fapt la iad... Iată și o definiție pentru NOM.