Un nou cutremur în România. Seismul s-a produs, luni, la ora a 18:42:51 (ora locală a României), la adâncimea de 14km. Conform INFP, acesta nu a fost simțit și nu s-a produs nicio pagubă, relatează RomâniaTV.
Seismul s-a produs în apropierea următoarelor orașe: 43km SE de Iasi, 74km E de Bacău, 81km V de Chișinău, 137km V de Tiraspol, 152km N de Galați, 171km N de Brăila, 214km NE de Brasov, 217km SE de Chernivtsi, 225km V de Odessa, 249km NE de Ploiești.
Totodată, un cutremur slab cu magnitudineal 3,2, la adâncimea de 9km, a avut loc marți, la ora 05:55:22 (ora locală a României), în Gorj, anunță Institutul Național de Cercetare – Dezvoltare pentru Fizica Pământului.
Cutremurul s-a produs în apropierea următoarelor orașe: 104km NV de Craiova, 108km SV de Sibiu, 139km V de Pitesti, 164km SE de Timisoara, 183km SE de Arad, 185km S de Cluj-Napoca, 201km V de Brasov, 214km E de Belgrad.
Potrivit Greennews, cutremurele pot fi induse de mai multe activități ale oamenilor, au avertizat experții în seismologie.
„Este necesară o supraveghere seismică continuă a tuturor acestor activități, pentru a putea întrerupe aceste activități în cazul în care s-ar observa o intensificare a activității seismice induse”, a spus Iren Moldovan, șef laborator Seismologie și Structura Litosferei în cadrul Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INCDFP), pentru Green News.
„Cutremurele provocate de oameni au provocat pagube și pierderi de vieți omenești” a spus și William Ellsworth, cercetător în geofizică la Universitatea Stanford, pentru Green News.
În SUA, cea mai mare magnitudine raportată pentru un cutremur generat din aceste cauze a fost de 5,5 grade.
„Problema cea mare din punct de vedere seismic este că aceste cutremure induse, chiar dacă nu sunt mari, devin un fenomen constant în zonele cu exploatări de gaze de șist și afectează fondul construit prin frecvența lor”, a spus Moldovan.
„Părerea mea este să nu se accepte niciodată în România începerea activităților de explorare sau exploatare gaze de șist”, a adăugat ea, menționând că în prezent aceste activități nu au loc în țara noastră, întrucât au fost oprite.
„Chiar dacă în SUA au fost făcute, acolo zonele de exploatare erau zone nelocuite și necultivate. La noi, într-o țară 'eminamente agrară ' și unde densitatea localităților este foarte mare, nu se poate implementa o astfel de exploatare care să otrăvească pânza freatică, să distrugă culturile, să inducă cutremure în zone locuite sau chiar turistice”, a mai spus aceasta.
Pe același subiect, Mircea Radulian ,directorul științific al Institutului Național pentru Fizica Pământului, a făcut precizări:
„Am auzit de teoria că aceste cutremure au fost provocate de niște exploatări de gaze de șist, care în prezent nu se mai fac. Este important de știut cât de mult au durat aceste exploatări, dacă într-adevăr s-au făcut.
În general exploatările de gaze de șist pot să provoace cutremure, dar de magnitudine mai mică. Deci nu sunt chiar la nivelul acestor cutremure care s-au produs. Ele perturbă într-adevăr zona respectivă, mai ales către suprafață. Cutremurul a fost la suprafață, deci oarecare influență ar fi putut să fie, dar rămâne de verificat. În primul rând cât de intens s-au făcut aceste exploatări, dacă într-adevăr s-au făcut la intensitate mare, pentru că atfel nu pot să aibă influență așa de mare.”
Durata exploatărilor contează pentru că se introduc acele fluide sub presiune dacă durează până într-un an nu pot perturba prea mult. Ele perturbă pe măsură ce se fac aceste exploatări. Și chiar dacă ar apărea cutremure, în mord normal ar trebui să fie mici ca magnitudine. Până în 3. Zona este seismică, deci ar fi putut produce cutremure, dar mai mici după părerea mea.” a spus Radulian, potrivit Realitatea.
În zona Gorjului, de pildă, localnicii au început să creadă și spun că seismele au legătură cu exploatarea zăcământului din satul Totea de Hurezani, aflat în județul Gorj.
Zăcământul de acolo intrase în declin, până în 2019, când compania OMV a anunțat că a descoperit noi resurse de gaze în apropiere. Exploatările nu au loc, însă, în acest moment, mai transmite Realitatea.
„Este nevoie de tehnologii de ultimă oră și expertiză adecvată pentru a continua să furnizăm țiței și gaze în România”, puncta CEO-ul OMV Petrom, la vremea respectivă.
Una dintre modalitățile prin care se extrage gazul de la mare adâncime este fracturarea hidraulică. Această tehnologie presupune lansarea de compuși chimici la adâncime, care fracturează scoarța și permit gazului să iasă, scrie Realitatea.
„La 35 de km de Targu Jiu se afla satul Totea unde sunt amplasate sondele OMV Petrom care exploateaza din 2011 marea punga de gaze, cea mai mare descoperire onshore din ultimele zeci de ani. Exploatarea a fost marita din 2019. Punga de gaze se afla la o adancime de 4 km. Iar cutremurele au avut loc la o adancime de 6 km. Pare destul de clar ca este un cumul de factori, principalul fiind exploatarea gazelor”, ne-a semnalat un cititor.
Chiar și Pro Tv relata în 2021 că sunt posibile astfel de cutremure pe locul in care s-au efectuat forări.
„Cutremurele înregistrate duminică în Vaslui s-au produs în zona în care compania americană Chevron a realizat în 2013 forări pentru gaze de șist prin fracturare hidraulică.”
(...)
„Cutremurele din zona Vasluiului sunt cutremure de suprafață, spre deosebire de cele din zona Vrancei, care au loc la adâncimi de peste 100 de kilometri.
Inițiativa Chevrolen a declanșat la acea vreme proteste violente la Pungești, urmate de manifestări în toată țara, în condițiile în care, la Vaslui, Guvernul avea să impună o zonă specială de siguranță publică, în care au fost restrânse drepturile constituționale.
Gigantul american a finalizat în 2014 forările de explorare de la Pungești, dar nu a mai trecut și la exploatarea propriu-zisă a gazelor de șist. În 2015, Chevron a renunțat la toate proiectele sale și s-a retras din România, considerând nerentabilă continuarea acestora”, scria ProTV în urmă cu doi ani.
Sau direct în conturile Media Root de la Banca Transilvania:
Autentifică-te sau înregistrează-te pentru a trimite comentarii.