Captură Foto: moesgaardmuseum.dk
”Gânditorul de la Hamangia” și soția lui, ”Femeia șezând”, statuete cu o vechime de circa 7000 de ani, de o valoare inestimabilă, sunt împrumutate acum pentru 9 (nouă) luni de fostul director al Muzeului Național de Istorie a României, Ernest Oberlander, muzeului Moesgaard, din orașul Aarhus, Danemarca (foto mai jos). În aceste timp scandalul și „misterul” din jurul furtului tezaurului dacic din Olanda se stinge, încet, în presă, în pofida gravității situației. Nu se știe dacă Muzeul Moesgaard are pază specializată pentru artefactele inestimabile din România iar Ministerul Culturii nu a oferit până acum nici o informație despre această expoziție, așa cum întârzie și cu răspunsul despre Coiful Dacic de la Agighiol (unul din cele cinci descoperite în România) ajuns în Los Angeles, unde s-a aflat la un pas de a cădea pradă incendiului devastator prin care a trecut orașul american.
În România, grupul statuar Gânditorul și Femeia șezând nu a mai avut parte de o expunere constantă din 2002, de când Muzeul de Istorie a fost „închis pentru renovare”, statutele fiind scose la lumină din depozitele MNIR doar pentru mici expoziții temporare.
Muzeul Național de Istorie a României (MNIR) participă în proiectul expozițional „Mother Earth”, organizat de unul dintre cele mai importante muzee de arheologie din Europa, Moesgaard Museum din Aarhus (Danemarca), în perioada 10 octombrie 2024 – 10 august 2025, scria curatorial.
Expoziția „Mama Pământ” (foto mai jos) este dedicată culturii și civilizației neolitice și urmărește un traseu istoric complex – din Orientului Mijlociu până în Marea Britanie, la Stonehenge.
Sunt prezentate 52 de artefacte arheologice din patrimoniul Muzeului Național de Istorie a României, printre care și două dintre cele mai importate piese din patrimoniul național, statuetele antropomorfe de la Cernavodă, „Gânditorul și perechea sa”.
Expoziția „Mama Pământ” (foto Muzeul Moesgaard) aduce în atenția publicului descoperiri arheologice unice care provin din cercetări arheologice desfășurate în Iordania, România și Danemarca, acoperind cronologic o perioadă cuprinsă între mileniile al IX-lea și al V-lea î.e.n. Cu ajutorul acestor piese deosebite, curatorii expoziției propun publicului explorarea unor teme provocatoare, având în centrul lor ideea interacțiunii omului cu natura, cu noi înșine și cu ceilalți.
Muzeul Național de Istorie a României se află la a doua colaborare expozițională cu Moesgaard Museum, prima având loc în anul 2022, când obiecte precum Tezaurul de la Pietroasa și piese din mormintele de la Apahida au fost prezentate în expoziția „Out of Chaos! Between the Roman Eagles and the Ravens of Odin”.
Bunurile arheologice prezentate în expoziție
Cu ocazia expoziției „Mother Earth”, Muzeul Național de Istorie a României prezintă la sediul muzeului danez o selecție de bunuri arheologice unicat, printre care se numără: „Zeița de la Sultana” descoperită în așezarea eneolitică de la Sultana „Malu Roșu”, cele două figurine antropomorfe descoperite la Cernavodă cunoscute sub numele de „Gânditorul și perechea sa”, grupul statuar antropomorf denumit „Perechea de îndrăgostiți” provenind dintr-o cercetare arheologică desfășurată la Măgura Gumelnița, vasul antropo-zoomorf de la Vădastra, frontonul de templu de la Trușești, precum și numeroase vase și statuete antropomorfe și zoomorfe provenind din cercetări efectuate în cele mai importante situri ale culturii Cucuteni din Moldova.
Bunurile arheologice provenite din patrimoniul Muzeului Național de Istorie a României sunt prezentate într-o secțiune unică dedicată epocii neolitice în România, în cadrul unei scenografii moderne și senzoriale.
"Ganditorul' si "Femeie sezand' , capodopere preistorice
„Gânditorul de la Cernavodă”, celebra statuetă neolitică, cultura Hamangia, capodoperă a artei preistorice, aflat în patrimoniul Muzeul Național de Istorie a României este și simbolul muzeului.
Statueta din lut „Gânditorul”, alături perechea sa, a fost descoperită în anul 1956, în cursul cercetărilor conduse de către profesorul Dumitru Berciu în necropola culturii Hamangia de lângă Cernavodă, jud. Constanța, primul mare cimitir neolitic identificat în România.
Acesta figurează un personaj masculin, așezat pe un scaunel cu patru picioare scurte. Silueta umană este stilizată. Bustul este arcuit, iar capul cu formă aproximativ romboidală și gâtul lung, tronconic, sunt ușor aplecate în față. Brațele sunt îndoite, sprijinindu-se cu coatele pe genunchi, iar palmele sunt aduse la nivelul obrajilor, susținând capul și oferindu-i personajului înfățișat o atitudine meditativă. Picioarele sunt flexate și genunchii pronunțați.
Dimensiuni: H=11,5 cm; l (bază)=7,5 cm / H=11,5 cm; l (bază)=5,4 cm
Datare: începutul mil. V î.Hr.
Reprezentări antropomorfe (care imită silueta umană) de excepție, „Gânditorul de la Cernavodă” și perechea acestuia reflectă existența a două personaje esențiale, ce foarte probabil materializează credința existenței a două principii, masculin și feminin.
Ce spunea fostul director MNIT, Oberländer Târnoveanu, despre Gânditorul de la Hamangia
În prezent, acestea se află într-un depozit. „Regulile noastre nu ne permit să spunem unde se păstrează o piesă și nici cât valorează ea sau cu cât este asigurată, dar este într-un loc sigur”, mai spunea el explicând de ce au dispărut de la vizionare pentru români din anul 2002.
(FOTO: Internet și Claudia Curici FB)
Sau direct în conturile Media Root de la Banca Transilvania:
Autentifică-te sau înregistrează-te pentru a trimite comentarii.
Sunt convins ca surprizele vor fi ,,fenomenale"
Alea din Danemarca le vom vedea ,,dăcât" cópii