Cu ocazia Zilei mondiale de luptă împotriva cancerului, 4 februarie, Comisia Europeană și Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) au prezentat   primele profiluri de țară în materie de cancer din Registrul european privind inegalitățile în domeniul cancerului pentru toate statele membre ale UE, Norvegia și Islanda. Potrivit raportului, aceasta poate reflecta performanțe suboptime în screening și depistarea precoce. Strategia Națională de Sănătate 2022-2030 și Planul Național de Cancer 2022-2027, ambele aflate în consultare publică, se bazează pe Planul european de combatere a cancerului și abordarea cancerului control într-un mod structurat.

Potrivit European Cancer Information System (ECIS) of the Joint Research Centre care se bazează pe tendințele de incidență din anii pre-pandemiei, în jur de 95.000 de cazuri de cancer erau estimate în România în 2020. Incidența standardizată în funcție de vârstă pentru toate tipurile de cancer era cu 10% mai mică pentru bărbați și 16 % mai mică pentru femei față de mediile din UE. La femei, cancerul de col uterin este al treilea cel mai frecvent cancer, după cel la sân și cel colorectal care diferă de ceea ce se întâmplă în întreaga UE.

În 2020, cancerul gastric (de stomac) constituia 5% din cazurile noi de cancer la bărbați și 3% la femei (mai mare decât media UE), iar melanomul constituia 2% din cazurile noi de cancer atât la bărbați, cât și la femei (mai scăzute decât media UE). Pentru cancerul pediatric, rata de incidență standardizată în funcție de vârstă estimată la copiii sub 15 ani în 2020 a fost de 8 la 100.000 de locuitori, care este mai mică decât media UE (15 la 100.000 de persoane).

IARC estimează 260.884 prevalență (cinci ani) cazuri de cancer în România în 2020 (50,2% la bărbați și 49,8% la femei). Rate de prevalență pe cinci ani a ajuns la 1.400 la 100.000 de locuitori în rândul bărbaților și 1.315 la 100.000 în rândul femeilor în 2020, care sunt cu 31% și 28% mai mici comparativ cu mediile UE. Programul Național de Oncologie a raportat 122.076 de cazuri de pacienți care sunt sub tratament (cazuri care au fost diagnosticate și au fost eligibili pentru tratamentul specific acoperit de Casa Națională de Asigurări de Sănătate) în 2020 și 143.661 în 2021.

Cancerul este a doua cauză de deces în România după bolile cardiovasculare, reprezentând 19% din totalul deceselor. În 2019, 50.324 de persoane au murit de cancer în România. Rata mortalității prin cancer standardizată în funcție de vârstă a fost de 7% mai mare decât media UE în 2019 și a demonstrat progres foarte modest din 2011 în comparație cu media Uniunii Europene. În timp ce mortalitatea prin cancer a scăzut cu 1% printre bărbați și a crescut cu 1% în rândul femeilor în România în 2011-2019, în UE a scăzut cu 10% în rândul bărbaților și cu 5% în rândul femeilor.

 

Diferența de mortalitate generală prin cancer între media României și cea a UE a crescut de la -1% la 7% pe parcursul deceniului din cauza modestelor progrese înregistrat în România. Aceasta se referă în special la ratele mai mari ale mortalității în rândul populației cu vârste de 15-64 ani. În 2019, rata mortalității în rândul bărbaților cu vârsta cuprinsă între 15-64 de ani a fost cu 64 % mai mare decât media UE.

Principalele cauze de deces prin cancer în România sunt cancerul pulmonar, colorectal și de prostată la bărbați și sân, plămân, colorectal și col uterin la femei. România a experimentat o ușoară creștere a mortalității în șase dintre primele zece cauze de deces prin cancer în ultimul deceniu.

România este în urma celor mai multe țări din UE factori de risc de cancer, subliniind nevoia de mai mult eforturile de prevenire. Numărul de fumători a scăzut aproape de media UE, dar inegalitățile sunt marcate de gen și statut social. Interzicerea fumatului în interior și în ceea ce privește vânzarea de alcool persoanelor cu vârsta sub 18 ani, iar restricțiile privind publicitatea sunt reglementate prin lege, se arată în raport. Rata fumatului în rândul adulților din România a scăzut ușor din 2008, ajungând la 18,7% în 2019, care este aproape de media UE (18,4%).

Conform raportului, consumul de alcool rămâne ridicat și este a preocupare majoră de sănătate publică în România În 2020, românii au băut în medie 11 litri alcool pur pe persoană în vârstă de 15 ani și peste an (18,6 litri la bărbați și 5,5 litri la femei), care este ușor peste media UE de 9,8 litri pe cap de locuitor. În ultimii cinci ani, România a depus eforturi și resurse în dezvoltarea bazată pe programe de screening pentru populație (screening oferite unei populații-țintă specifice expuse riscului) pentru colul uterin, cancerele de sân și colorectal, pregătirea și implementarea de programe pilot finanțate cu fonduri UE.

Programele pilot pentru screeningul cancerului colorectal, de sân și de col uterin sunt în curs de dezvoltare pentru a da rezultate care să arate fezabilitatea regională și națională după 2023. Provocări cheie includ asigurarea de personal adecvat, conformitatea cu standarde de calitate de screening și asigurarea continuității serviciilor. Profilurile prezentate de Comisie arată că țările UE au cheltuit o sumă considerabilă, aproape 170 de miliarde de euro, pentru îngrijiri oncologice (în 2018). O altă constatare importantă este că cea mai frecventă cauză a deceselor cauzate de cancer rămâne, de departe, cancerul pulmonar.

 

Planul european de combatere a cancerului este un pilon esențial al Uniunii Europene a sănătății, anunțată de președinta von der Leyen în 2020. Lansat în 2021, Planul de combatere a cancerului stabilește o abordare nouă a UE în ceea ce privește prevenirea cancerului și tratamentele și îngrijirile oncologice, prin integrarea aspectelor de sănătate în toate politicile și prin asocierea cu părți interesate din diverse sectoare. Planul propune 10 inițiative emblematice și numeroase acțiuni pentru a aborda întregul parcurs al bolii.