Dobrogea – țară de Sfinți,
Martiri și Cărturari

Participarea lui Marcus, Mitropolitul Tomisului, la primul Sinod ecumenic de la Niceea din anul 325

Înaltpreasfințite Părinte Iosif,

Arhiepiscop Ortodox Român al Europei Occidentale

Mitropolit Ortodox Român al Europei Occidentale și Meridionale

Domnilor academicieni,

Domnilor miniștri,

Excelențele voastre,

Dragi prieteni,

Este o bucurie aparte și o onoare deosebită să fim astăzi aici, la Paris, în Casa Europei și să vă vorbim despre cele 155 de tomuri din izvoarele fundamentale ale Primului Sinod de la Niceea, din anul 325.

Mă bucur să vă anunț că s-au descoperit în cele mai mari biblioteci și arhive ale Europei, anume în Vatican, Paris, Oxford, Milano, Roma, Torino, Berna, Heidelberg, Berlin etc., peste 100 de manuscrise privitoare la participarea primului Mitropolit al Tomisului, Marcus metropolitanus Tomensis, la acest vestit Sinod al Niceei din anul 325. 

Cunoaștem bine cronologia episcopilor, arhi-episcopilor și mitropoliților Tomisului începând cu anul 298 până în zilele noastre.

Dar înainte de toate trebuie să pomenim venirea Sfântului Andrei în ținuturile Tomisului, urmat de Sfântul Filip.

De aceea, pot să spun cu mândrie că pământul vechii Sciții, Dobrogea noastră de astăzi, este un pământ de sfinți, de martiri și de cărturari. Dovezi scripturale pentru Sfinții Andrei și Filip sunt multe și frumoase. Unele sunt chiar în Biblioteca Națională a Franței. S-au găsit manuscrise și documente și pentru martirii noștri străvechi. Despre Patimile martirilor Epictet și Astion avem manuscrise din Vatican, Lorsch, Utrecht, Paris, Oxford.

Cronologia episcopilor, arhiepiscopilor și mitropoliților Tomisului este bine cunoscută și bine documentată.

Viața creștinească la Tomis începe cu Episcopul Evangelicus (298-304), se continuă cu Marcus metropolitanus Tomensis (308-325), Bretanion (368), Gerontius (381), Theotimus I (390-407), un episcop anonim în secolele IV-V, Timotheus episcop (431), Episcopul Ioan (445-448), Alexandru (episcop între 448-452), Mitropolitul Theotimus al II-lea (458-480), Episcopul Petru (486), Episcopul Paternus (498-520), Episcopul Valentinian (550-553), Arhiepiscopi autocefali în secolele VII-VIII și IX, apoi un Mitropolit al Tomisului în secolul IX urmat de Mitropolitul Anicestus (sec X-XI) și de Mitropolitul Vasile (sec. XI).

Mitropolia Tomisului se va muta ca mitropolie la Vicina, unde vor sluji ca mitropoliți Teodor, Luca, Macarie, Chiril și Iachint, ei fiind sub directa jurisdicție a Patriarhiei din Constantinopol.

Mitropolitul Iachint al Vicinei va fi mutat ca Mitropolit al Țării Românești în anul 1359, la Curtea de Argeș. La Sinodul din Constantinopol, Patriarhul Calist al Constantinopolului va hotărî ca perihoretul din Vicina să devină „păstorul duhovnicesc al tuturor românilor din Dobrogea și Țara Românească." Astfel s-a înființat Mitropolia Românească numită Mitropolia Ungro-Vlahiei și Ianchit al Vicinei va deveni primul mitropolit al Țării Românești.

În Tomis au viețuit mulți cărturari vestiți, strâns legați de istoria ortodoxiei noastre.

Primul Sinod ecumenic de la Niceea din anul 325 este considerat de marele filosof român Constantin Noica începutul simbolic al Europei. După cum Carolus Magnus, marele împărat franco-german, poate fi considerat întemeietor al Europei.

Tomisul străvechi a dat și mari cărturari precum Ioan Cassian și Dionysius Exiguus. Ioan Cassian a întemeiat creștinismul în Franța, el fiind trăitor la Autun și în Marsilia.

Numărarea anilor de după Cristos și genialul calcul pascal îi aparțin vestitului cărturar Dionysius Exiguus, căruia noi îi spunem Dionisie cel Smerit.

Dionisie cel Smerit este născut în vechiul Tomis, în Constanța noastră de astăzi.

În anul 325, la Niceea, a participat Marcus, Mitropolitul Tomisului, alături de ceilalți vestiți mitropoliți ai creștinătății ortodoxe.

Așa cum bine se știe, în colecțiile Academiei Tomitane, în special în Monumenta Romaniae Historica, au apărut deja câteva sute de manuscrise ale lui Dionysius Exiguus și peste 100 de rescripturi în facsimil color în care apare numele Marcus și titulatura nobilă de Metropolitanus Tomensis.

Așa cum am mai spus și cu alte prilejuri, noi tipărim cele 80 de izvoare ale Sinodului de la Niceea pe care le vom numi și noi Fontes Nicaenae Synodi.

Aceste izvoare vor fi în număr de aproximativ 325, fiindcă vestitelor 80 de izvoare capitale noi le vom arăta chipul în mai multe versiuni, toate celebre.

Am fost bucuroși să dăm lumina tiparului scrisorilor împăratului Constantin către Alexandru și Arie, aflate în greacă, în Vatican, cuvântului împăratului Constantin rostit în Sinodul de la Niceea. De asemenea, scrisoarea împăratului Constantin către episcopi, scrisoarea către Biserica Egiptului, scrisoarea către Athanasius cel Mare, scrisoarea către Eusebius din Cezareea etc.

Ele sunt deja găsite cu grijă și pregătite în tipar. Sunt adunate cu grijă din cele mai celebre arhive ale lumii: din Vatican, din Köln, Oxford, Cambridge, Paris, Viena, Berlin, Sankt Petersburg, Florența. În timp, ele se întind de la papirusul original al lui Callistus până pe la 1350 acoperind 1000 de ani. În colecția intitulată și de noi Fontes Nicaenae Synodi vom tipări și scrisorile lui Arie, așa cum există, către Eusebiu din Nicomedia, Alexandru din Alexandria și către împăratul Constantin. Ele sunt de găsit în Vatican, la Paris, în Florența și nu numai.

Scrisoarea către Alexandru din Alexandria o tipărim după manuscrisele din Vatican. Cea către Eusebiu, din manuscrise din Vatican, Florența și Paris.

Un bun rescript din Sozomenos, Istoria ecleziastică, găsim la Londra și Vatican. Cuvântul lui Constantin ținut în Sinodul de la Niceea îl tipărim după un frumos manuscris mai vechi de 1000 de ani aflat în Vatican. Celebra scrisoarea a împăratului Constantin privind hotărârile Sinodului de la Niceea o tipărim după un frumos manuscris grecesc aflat în Vatican.

Surprize fenomenale de cărturărie vom avea tipărind manuscrisele Crezului de la Niceea și ale Crezului athanasian. Crezul lui Athanasie îl găsim în manuscrise din Milano, München, Sankt-Petersburg, Roma și Vatican.

Manuscrisele Crezului de la Niceea sunt în Vatican, cele mai vechi fiind din anii 400. Pentru credincioșii noștri fideli și înfometați de sfințenie am adus la lumină o filă din papirusul lui Callistus.

Papirusul Crezului de la Niceea este celebru și foarte cunoscut și l-am publicat și noi în arhivele și cărțile noastre de la Tomis.

Crezul de la Niceea în versiunea latină, cea mai veche după știința noastră, se află în Biblioteca Vaticanului (Ms. Lat. 1322, fol. 153v-154r). Iată această traducere a Crezului Niceean în frumoasa versiune latină păstrată în Vatican.

Ca trăitor în Tomisul lui Dionysius Exiguus și ca urmaș spiritual al lui Marcus, Mitropolitul Tomisului, îmi voi îndeplini cu mare bucurie datoria de a tipări manuscrisele lor, manuscrisele în care în lista participanților la Sinodul de la Niceea din anul 325 apare Marcus, Mitropolitul Tomisului.

Am editat peste 100 de manuscrise în care se află numele părinților de la Niceea, manuscrise în latină, greacă, coptă, siriacă, arabă, armeană.

În acest chip am sărbătorit, în cărturărie, cei 1700 de ani de la Sinodul de la Niceea din anul 325.

În colecția noastră 1700 de ani de la Sinodul de la Niceea din anul 325. Marcusmetropolitanus Tomensis, participant la Sinodul de la Niceea vom tipări manuscrisele cu Crezul de la Niceea (în greacă și în traducere latină), listele reconstituite cu participanții cei vestiți (în latină, greacă, coptă, siriacă, arabă, armeană), Fontes Nicaenae Synodi (cele 80 de documente), din papirusuri originale și rescripturi celebre, manuscrise din Athanasius, Sozomenos, Theodoretos, Eusebius din Caesarea, Epiphanius, Ambrosie, Socrates etc.

Este colecția cea mai bogată, cea mai documentată și ea adună cele mai celebre manuscrise originale sau rescripturi din cele mai bogate arhive și biblioteci ale lumii.

ÎnFontes Nicaenae Synodi se vor tipări papirusuri originale, manuscrise în rescripturi în 80 de volume fundamentale, fiecare volum bucurându-se de unul până la zece rescripturi.

Fontes Nicaenae Synodi cuprind Scrisoarea către Melitius a celor patru episcopi egipteni, Petru din Alexandria – Scrisoare către creștinii din Alexandria, de asemenea, Scrisoarea canonică, Canoanele Sinodului de la Ancyra, Canoanele Sinodului Neocaesarian, Arius – Scrisoare către Eusebius din Nicomedia, Eusebius din Nicomedia – Scrisoare către Arius, Alexandru din Alexandria – Scrisoare către Alexandru și scrisoare către Philogonius și, de asemenea, Omilia de sărbătoare, Scrisoare către Alexandru a lui Arius și a tovarășilor săi, Eusebius din Caesarea, anume Scrisoare către Alexandru, Scrisoare către Euphration șiScrisoare, o Scrisoare a lui Paulinus din Tyr, Fragmente teologice de Asterius din Capadoccia, Imnul Thalia al lui Arius, Scrisoare către Alexandru și Scrisoare către Arius ale lui George din Laodicea, Scrisoare către Alexandrius a lui Athanasius din Anazarbus, Scrisori ale lui Teognis din Nicaea.

De asemenea, Scrisoarea către Alexandrius și Arius a împăratului Constantin, o Scrisoare a împăratului către episcopi, Cuvântul către Sinodul de la Niceea al împăratului Constantin, Scrisoarea către toate bisericile, Scrisoare către Biserica din Alexandria, de asemenea ale împăratului Constantin și tot Scrisorile împăratului către Biserica nicomedienilor, către Theodotus din Laodicea, către episcopi și popor, contra ereticilor, două scrisori către Athanasius, o scrisoare către poporul Antiohiei și una către Sinodul Antiohiei, de asemenea o scrisoare către Eusebius din Caesarea, o scrisoare către Biserica din Alexandria, altă scrisoare către Athanasius, o scrisoare către Ioan din Memphis, o scrisoare către Arius și tovarășii săi, o scrisoarea către Arius, o scrisoare către Sinodul din Tyr, o scrisoare către Alexandru din Constantinopol etc.

De asemenea, depoziția lui Arius, de Alexandru din Alexandria, o scrisoare către Sylvestru și o scrisoare enciclică ale aceluiași Alexandru din Alexandria. Prețioase papirusuri și manuscrise privind Crezul Sinodului de la Niceea, Canoanele Sinodului de la Niceea, Scrisoarea Bisericii Egiptului prezentată în cadrul Sinodului de la Niceea. Apoi scrisori, fragmente, manuscrise din Eusebius din Caesareea, scrisori din Ischyras, Pinnes, Arsenius, Arius și Euzoius, Flavius, Hemerius, Alexandru din Thessalonic.

De asemenea, în papirus original, Scrisoarea către Paiêou și Patabeit a lui Callistus. De asemenea și un papirus din Athanasius și din Katameros.

Fontes Nicaenae Synodi vor cuprinde toate cele 80 de documente (apud Samuel Fernandez) prin care reconstituim întreaga bogăție și strălucire a Sinodului de la Niceea din anul 325.

Sunt bucuros și onorat să spun aceste cuvinte despre înaintașii mei și ai noștri, celebrându-l pe Marcus metropolitanus Tomensis, participant viu la primul Sinod ecumenic de la Niceea din anul 325, an în care putem spune că s-a petrecut întemeierea simbolică a Europei, o casă strălucită a noastră, a tuturor.

În anul 2026, ne aflăm, iată, chiar în Casa Europei, Maison de l’Europe.

Arhiepiscopul Tomisului

† TEODOSIE

Academician, Membru al Academiei de Științe,
Arte și Litere din Paris

La Dobroudja – terre de Saints,
de Martyrs et d’Érudits
La participation de Marcus, Métropolite de Tomis, au premier Concile œcuménique de Nicée de l’an 325

Très Haut et Sacré Père Iosif,
Archevêque orthodoxe roumain de l’Europe occidentale
Métropolite orthodoxe roumain de l’Europe occidentale
et méridionale

Messieurs les académiciens,
Messieurs les ministres,
Vos Excellences,
Chers amis,

C’est une joie particulière et un grand honneur d’être aujourd’hui ici, à Paris, à la Maison de l’Europe, afin de vous parler des 155 volumes des sources fondamentales du Premier Concile de Nicée de l’an 325.

Je suis heureux de vous annoncer que plus de 100 manuscrits relatifs à la participation du premier métropolite de Tomis, Marcus metropolitanus Tomensis, à ce célèbre Concile de Nicée de l’an 325, ont été découverts dans les plus grandes bibliothèques et archives d’Europe, notamment au Vatican, à Paris, Oxford, Milan, Rome, Turin, Berne, Heidelberg, Berlin, etc.

Nous connaissons bien la chronologie des évêques, archevêques et métropolites de Tomis depuis l’an 298 jusqu’à nos jours.

Mais avant tout, il faut rappeler la venue de saint André dans les terres de Tomis, suivi de saint Philippe.

C’est pourquoi je peux dire avec fierté que la terre de l’ancienne Scythie, notre Dobroudja d’aujourd’hui, est une terre de saints, de martyrs et d’érudits. Les preuves scripturaires concernant les saints André et Philippe sont nombreuses et remarquables. Certaines se trouvent même à la Bibliothèque nationale de France. Des manuscrits et des documents ont également été retrouvés concernant nos anciens martyrs. Au sujet des Passions des martyrs Épictète et Astion, nous possédons des manuscrits provenant du Vatican, de Lorsch, d’Utrecht, de Paris et d’Oxford.

La chronologie des évêques, archevêques et métropolites de Tomis est bien connue et solidement documentée.

La vie chrétienne à Tomis commence avec l’évêque Evangelicus (298-304), se poursuit avec Marcus metropolitanus Tomensis (308-325), Bretanion (368), Gerontius (381), Théotime Ier (390-407), un évêque anonyme aux IVe-Ve siècles, l’évêque Timothée (431), l’évêque Jean (445-448), Alexandre (évêque entre 448-452), le métropolite Théotime II (458-480), l’évêque Pierre (486), l’évêque Paternus (498-520), l’évêque Valentinien (550-553), des archevêques autocéphales aux VIIe-VIIIe et IXe siècles, puis un métropolite de Tomis au IXe siècle, suivi du métropolite Anicestus (Xe-XIe siècles) et du métropolite Basile (XIe siècle).

La métropole de Tomis sera ensuite transférée à Vicina, où exerceront comme métropolites Théodore, Luc, Macaire, Cyrille et Hyacinthe, tous placés sous la juridiction directe du Patriarcat de Constantinople.

Le métropolite Hyacinthe de Vicina sera transféré en 1359 comme métropolite de la Valachie à Curtea de Argeș. Lors du synode de Constantinople, le patriarche Calliste de Constantinople décidera que le périchorète de Vicina devienne le «pasteur spirituel de tous les Roumains de Dobroudja et de Valachie». Ainsi fut fondée la métropole roumaine appelée Métropole de l’Ungro-Valachie, et Iachint de Vicina deviendra le premier métropolite de la Valachie.

De nombreux érudits célèbres ont vécu à Tomis, étroitement liés à l’histoire de notre orthodoxie.

Le Premier Concile œcuménique de Nicée de l’an 325 est considéré par le grand philosophe roumain Constantin Noica comme le commencement symbolique de l’Europe. De même que Charlemagne, grand empereur franco-germanique, peut être considéré comme le fondateur de l’Europe.

L’antique Tomis a également donné naissance à de grands érudits tels que Jean Cassien et Denys le Petit (Dionysius Exiguus). Jean Cassien a fondé le christianisme en France, ayant vécu à Autun et à Marseille.

Le calcul des années après le Christ ainsi que le génial calcul pascal appartiennent au célèbre érudit Dionysius Exiguus, que nous appelons Denys le Petit.

Denys le Petit est né dans l’antique Tomis, notre actuelle Constanța.

En 325, à Nicée, Marcus, métropolite de Tomis, participa aux côtés des autres illustres métropolites de la chrétienté orthodoxe.

Comme on le sait bien, plusieurs centaines de manuscrits de Dionysius Exiguus ont déjà été publiés dans les collections de l’Académie Tomitaine, en particulier dans les Monumenta Romaniae Historica, ainsi que plus de 100 rescrits en fac-similé couleur où apparaissent le nom de Marcus et le noble titre de Metropolitanus Tomensis.

Comme je l’ai déjà dit à d’autres occasions, nous imprimons les 80 sources du Concile de Nicée, que nous appellerons également Fontes Nicaenae Synodi.

Ces sources seront au nombre d’environ 325, car aux célèbres 80 sources capitales nous montrerons plusieurs versions, toutes célèbres.

Nous avons eu la joie de publier les lettres de l’empereur Constantin à Alexandre et à Arius, conservées en grec au Vatican, ainsi que le discours de l’empereur Constantin prononcé au Concile de Nicée. De même, la lettre de l’empereur Constantin aux évêques, la lettre à l’Église d’Égypte, la lettre à Athanase le Grand, la lettre à Eusèbe de Césarée, la lettre à Arius et d’autres encore.

Elles ont déjà été soigneusement retrouvées et préparées pour l’impression. Elles ont été réunies avec soin dans les plus célèbres archives du monde : du Vatican, de Cologne, d’Oxford, de Cambridge, de Paris, de Vienne, de Berlin, de Saint-Pétersbourg et de Florence. Dans le temps, elles s’étendent du papyrus original de Calliste jusqu’aux environs de 1350, couvrant ainsi mille ans.

Dans la collection que nous intitulons également Fontes Nicaenae Synodi, nous publierons aussi les lettres d’Arius, telles qu’elles existent, adressées à Eusèbe de Nicomédie, à Alexandre d’Alexandrie et à l’empereur Constantin. Elles se trouvent au Vatican, à Paris, à Florence et ailleurs.

La lettre à Alexandre d’Alexandrie sera imprimée d’après les manuscrits du Vatican. Celle adressée à Eusèbe, d’après des manuscrits du Vatican, de Florence et de Paris.

Un excellent rescrit de Sozomène, Histoire ecclésiastique, se trouve à Londres et au Vatican. Le discours de Constantin prononcé au Concile de Nicée sera imprimé d’après un magnifique manuscrit de plus de mille ans conservé au Vatican. La célèbre lettre de l’empereur Constantin concernant les décisions du Concile de Nicée sera imprimée d’après un beau manuscrit grec conservé au Vatican.

Nous aurons des surprises phénoménales d’érudition en publiant les manuscrits du Credo de Nicée et du Credo athanasien.

Le Credo d’Athanase se trouve dans des manuscrits de Milan, Munich, Saint-Pétersbourg, Rome et du Vatican.

Les manuscrits du Credo de Nicée se trouvent au Vatican, les plus anciens datant des années 400.

Pour nos fidèles croyants, avides de sainteté, nous avons mis en lumière une page du papyrus de Calliste.

Le papyrus du Credo de Nicée est célèbre et très connu, et nous l’avons également publié dans nos archives et nos ouvrages de Tomis.

Le Credo de Nicée dans sa version latine, la plus ancienne à notre connaissance, se trouve à la Bibliothèque du Vatican (Ms. Lat. 1322, fol. 153v-154r). Voici cette traduction du Credo de Nicée dans la belle version latine conservée au Vatican.

 En tant qu’habitant du Tomis de Dionysius Exiguus et héritier spirituel de Marcus, métropolite de Tomis, j’accomplirai avec une grande joie le devoir d’imprimer leurs manuscrits, ces manuscrits dans lesquels, dans la liste des participants au Concile de Nicée de l’an 325, apparaît Marcus, métropolite de Tomis.

Nous avons édité plus de 100 manuscrits contenant les noms des Pères de Nicée, des manuscrits en latin, grec, copte, syriaque, arabe et arménien.

C’est ainsi que nous avons célébré, dans l’érudition, les 1700 ans du Concile de Nicée de l’an 325.

Dans notre collection 1700 ans du Concile de Nicée de l’an 325. Marcus metropolitanus Tomensis, participant au Concile de Nicée, nous publierons les manuscrits du Credo de Nicée (en grec et en traduction latine), les listes reconstituées des illustres participants (en latin, grec, copte, syriaque, arabe et arménien), les Fontes Nicaenae Synodi (les 80 documents), provenant de papyrus originaux et de célèbres rescrits, ainsi que des manuscrits d’Athanase, Sozomène, Théodoret, Eusèbe de Césarée, Épiphane, Ambroise, Socrate, etc.

Il s’agit de la collection la plus riche et la mieux documentée, réunissant les plus célèbres manuscrits originaux et rescrits conservés dans les archives et bibliothèques les plus prestigieuses du monde.

Dans les Fontes Nicaenae Synodi seront publiés des papyrus originaux et des manuscrits en rescrits dans 80 volumes fondamentaux, chaque volume bénéficiant d’un à dix rescrits.

Les Fontes Nicaenae Synodi comprennent la Lettre à Mélèce des quatre évêques égyptiens, Pierre d’Alexandrie – Lettre aux chrétiens d’Alexandrie, ainsi que la Lettre canonique, les Canons du Concile d’Ancyre, les Canons du Concile de Néocésarée, Arius – Lettre à Eusèbe de Nicomédie, Eusèbe de Nicomédie – Lettre à Arius, Alexandre d’Alexandrie – Lettre à Alexandre et Lettre à Philogonius, ainsi que l’Homélie de fête, la Lettre à Alexandre d’Arius et de ses compagnons, Eusèbe de Césarée, à savoir Lettre à Alexandre, Lettre à Euphration et une Lettre, une Lettre de Paulin de Tyr, des Fragments théologiques d’Astérius de Cappadoce, l’Hymne Thalia d’Arius, Lettre à Alexandre et Lettre à Arius de Georges de Laodicée, Lettre à Alexandrius d’Athanase d’Anazarbe, Lettres de Théognis de Nicée.

Également, la Lettre à Alexandrius et Arius de l’empereur Constantin, une Lettre de l’empereur aux évêques, le Discours adressé au Concile de Nicée par l’empereur Constantin, la Lettre à toutes les Églises, la Lettre à l’Église d’Alexandrie, également de l’empereur Constantin, ainsi que les Lettres de l’empereur à l’Église des Nicomédiens, à Théodote de Laodicée, aux évêques et au peuple, contre les hérétiques, deux lettres à Athanase, une lettre au peuple d’Antioche et une au Synode d’Antioche, également une lettre à Eusèbe de Césarée, une lettre à l’Église d’Alexandrie, une autre lettre à Athanase, une lettre à Jean de Memphis, une lettre à Arius et à ses compagnons, une lettre à Arius, une lettre au Synode de Tyr, une lettre à Alexandre de Constantinople, etc.

Également, la déposition d’Arius par Alexandre d’Alexandrie, une lettre à Sylvestre et une lettre encyclique du même Alexandre d’Alexandrie. De précieux papyrus et manuscrits concernant le Credo du Concile de Nicée, les Canons du Concile de Nicée, la Lettre de l’Église d’Égypte présentée lors du Concile de Nicée. Puis des lettres, fragments et manuscrits d’Eusèbe de Césarée, des lettres d’Ischyras, Pinnès, Arsenius, Arius et Euzoïus, Flavius, Hémérius, Alexandre de Thessalonique.

Également, sous forme de papyrus original, la Lettre à Paiêou et Patabeit de Calliste. Ainsi qu’un papyrus d’Athanase et de Katameros.

Les Fontes Nicaenae Synodi comprendront les 80 documents grâce auxquels nous reconstituons toute la richesse et toute la splendeur du Concile de Nicée de l’an 325.

Je suis heureux et honoré de prononcer ces paroles au sujet de mes prédécesseurs et des nôtres, en célébrant Marcus metropolitanus Tomensis, participant vivant au premier Concile œcuménique de Nicée de l’an 325, année durant laquelle nous pouvons dire qu’eut lieu la fondation symbolique de l’Europe, une demeure lumineuse pour nous tous.

En l’an 2026, nous nous trouvons justement ici, dans la Maison de l’Europe,Maison de l’Europe.

Archevêque de Tomis
† TEODOSIE
Académicien, membre de l’Académie des Sciences, des Arts et des Lettres de Paris