Într-o lume în care cenzura este aplicată sub masca „verificării faptelor”, recenta alocare de granturi de către Fondul Global pentru Verificarea faptelor este surprinzătoare. Fondul, care este un efort comun al Rețelei internaționale de verificare a faptelor (IFCN), găzduit de Institutul Poynter și de gigantul tehnologic Google, împreună cu filiala sa YouTube, a fost promovat drept un gardian al adevărului.
Cu 875.000 de dolari în granturi distribuite între 35 de organizații din 45 de țări, își propune să le înarmeze cu site-uri web moderne, forță de muncă și instruire pentru a identifica „informațiile false”. Însă inițiativa vine cu propriul set de nuanțe problematice, scrie Reclaim the Net.
Aspectele generale descrise în declarația de misiune a Fondului includ termeni precum „creșterea calității, volumului, frecvenței, amplorii și impactului abilităților de verificare a faptelor” – un scop aparent nobil.
Directorul IFCN, Angie Drobnic Holan, o descrie drept o cruciadă împotriva dezinformării, afirmând: „Dezinformarea este activă în multe părți ale lumii. Această finanțare importantă va ajuta organizațiile de verificare a faptelor să devină mai eficiente în activitatea lor, mai puternice în capacitățile lor și mai extinse.”
Acum, trebuie să ne întrebăm: cine stabilește agenda? Fondul, susținut de o donație de 13,2 milioane de dolari din partea Google și YouTube, ridică o întrebare crucială cu privire la independența acestor verificatori de fapte. „YouTube nu susține și nu creează niciuna dintre verificările de fapte care sunt afișate în panourile de informații de pe YouTube”, spune Google.
Deși YouTube pretinde că folosește verificatori de fapte „independenți” pentru a oferi panouri cu privire la conținut, legătura dintre banii săi și verificatorii de fapte ridică îngrijorări cu privire la această așa-numită imparțialitate.
Gândiți-vă la diferitele proiecte pe care aceste granturi își propun să le susțină. De exemplu, în Kazahstan, un grup se concentrează pe demantelarea rețelei de dezinformare din jurul conflictului din Ucraina. O organizație poloneză alege domeniul vizual cu infografice și videoclipuri scurte ca instrumente de „verificare a faptelor”, în timp ce țările din Africa de Vest constată un aflux de verificatori de fapte în regiunea lor, limitând dezinformarea.
Pe parcursul a trei ani, în opt etape distincte, scopul general al fondului este de a injecta „profesionalism” în verificarea faptelor asociate mass-media. Cu toate acestea, rămâne întrebarea în ce măsură aceste organizații de verificare a faptelor sunt cu adevărat libere de influența externă.
În plus, războiul informațional fiind un peisaj în continuă evoluție, insistența asupra „verificării faptelor” poate fi un exercițiu de interpretare subiectivă. Riscul ca această inițiativă să devină un instrument de cenzură, în special în contexte geopolitice delicate precum conflictul din Ucraina, nu poate fi ignorat. Singularitatea unui „adevăr” impus ar putea constitui o armă periculoasă, așa cum s-a constatat în timpul pandemiei de Covid.
Echipa din România care atașează, inclusiv în cazul site-ului Active News, eticheta de „fake news” anumitor postări a primit o nouă misiune: Factual.ro, acum și semnatar al codului de principii IFCN (International Fact-Checking Network, instituție sponsorizată direct de George Soros). Aceasta va preveni și combate narațiunile „false” ce apar în legătură cu tranziția către o „economie verde”.
IFCN Poynter a primit finanțare de la Arthur M. Blank Family Foundation, Duke Reporters' Lab, Bill & Melinda Gates Foundation, Google, National Endowment for Democracy, Omidyar Network, Open Society Foundations (alias George Soros) și Park Foundation.
Sau direct în conturile Media Root de la Banca Transilvania:
Autentifică-te sau înregistrează-te pentru a trimite comentarii.
https://www.netzerowatch.com/climate-models-behind-net-zero-policies-are-thoroughly-flawed/
Politicile climatice se bazeaza pe simulari computerizata care au date eronate.