Profesorul Mircea Platon observă într-o postare că propaganda anti-George Simion este total diferită în Occident față de România.

În Europa de Vest mass media globaliste de stânga și extremă stânga mascate în presă „obiectivă” îl prezintă ca un „bau-bau” pentru că îl admiră pe Donald Trump și politicile sale în timp ce la noi presa progresistă anticreștină și antiromânească îl supun unei campanii de linșaj mediatic ca fiind „extremist” și „putinist”.

Mircea Platon oferă și un exemplu la zi, din The Guardian, unde un admirator juvenil al lui Nicușor Dan, nu știe cum să-l prezinte în culori mai sumbre pe liderul AUR, George Simion. Partea ridicolă este că, după cum aflăm dintr-un alt articol, autorul comentariului infantil susține că tatăl său, un fost polițist român, l-a votat la alegerile anulate ilegal pe „ultra-naționalistul” „extremist” Călin Georgescu. Și nu știe de ce. Poate ar trebui să petreacă mai mult timp pe-acasă.

Mircea Platon: „În The Guardian, adică la externe, li se explică străinilor că Simion e inacceptabil pentru că:

1. i s-a interzis să intre în Ucraina pe motiv de ”acțiuni anti-ucrainiene sistematice”;

2. promite să pună interesul național deasupra obligațiilor internaționale ale României;

3. ar putea să-și folosească prerogativele prezidențiale pentru a stopa ajutorul acordat Ucrainei și pentru a ”submina adoptarea unei politici comune EUropene referitoare la schimbările climaterice și la imigrație”.

*

Cu alte cuvinte, trebuie să alegem un președinte care e preș în fața Ucrainei, care nu are treabă cu interesul național și care ne va preda mafiei verzi și pro-imigrație.

De ce nu li se spune românilor că de aia trebuie votat ND? De ce se dau semnale de acest fel doar la externe, iar românilor li se spune că dacă nu iese ND vin rușii? De fapt, reiese că dacă iese ND vine toată lumea în România. Chiar și rușii, dacă vin ca refugiați verzi nonbinari.

PS: În chiar titlul articolului se precizează că Simion e un admirator al lui Trump. Nu al lui Putin. Pentru stânga globală e tot aia. dar la noi se tace mâlc în privința acestei nuanțe.”

Probabil titlu, singura apreciere mai aproape de realitatea, pe jumătate, a fost ales de redacție...