Planul unui milionar egiptean de a cumpăra o insulă din Grecia, unde ar vrea să cazeze toți refugiații care ajung în aceste zile în Europa, a adus unora aminte de un proiect controversat din prima jumătate a secolului 20 - Atlantropa.
Naguib Sawiris a recunoscut el însuși că planul său, de a trimite toți refugiații din Orientul Mijlociu și Africa pe o insulă, unde aceștia să aibă o țară doar a lor, este ”o idee nebunească”. Dar nu la fel de nebunească și șocantă precum a fost ideea lansată în 1920 de arhitectul german Hermann Soergel și pe care mulți șefi de state de la acea vreme ar fi îmbrățișat-o. Planul prevedea prelungirea uscatului Europei, desecând parțial Marea Mediterană, pentru crearea unui supercontinent Eurafican. Acest plan a purtat numele de Atlantropa, amintește Theconversation.com.
Iar athitectul german care l-a pus pe hârtie a visat la el și l-a promovat din 1928 până în 1952. Experiența sa din primul Război Mondial, turbulențele politice și economice din anii 20 și ascensiunea nazismului în Germania l-au făcut pe Sorgel să creadă că un nou război mondial putea fi evitat doar prin găsirea unei soluții radicale la problemele șomajului și suprapopulării din Europa.
Digurile din jurul Strâmtorilor Gibraltar, Daradanele și, eventual, dintre Sicilia și Tunisia, toate urmând să aibă centrale hidroelectrice uriașe, ce ar fi asigurat energia pentru toată Europa, ar fi constituit bazele noului continent.
În faza finală, Mediterana urma să fie transformată în două bazine. În partea de vest, nivelul mării urma să fie scăzut la 200 de metri, iar în est la 100 de metri. Atlantropa creată astfel urma să aibă o suprafață de 660.000 de km pătrați - adică echivalentul teritoriilor Italiei și Germaniei la un loc.
Sorgel, considerat de mulți un rasist, dorea ca resursele Africii și teritoriile sale să fie în întregime la dispoziția Europei, iar noul continent ar fi putut adăposti cu generozitate sute de mii de oameni.
Planurile arhitectului german au fost taxate drept absurde, dar nu au fost ignorate de politicieni, arhitecți și jurnaliști de la acea vreme. Ele au rămas, ca multe alte idei din epoca sa, între paginile unor caiete care acum sunt studiate de către cercetători.
Sau direct în conturile Media Root de la Banca Transilvania:
Autentifică-te sau înregistrează-te pentru a trimite comentarii.