Constănțeanul Florin Iordănoaia, fost ofițer de Marină Militară, președinte și antrenor la Clubul Sportiv Marea Neagră Constanța și președintele Comitetului Executiv al Federației Mondiale de Kung-Fu Tradițional, șef de lucrări la Facultatea de Navigație a Universității Maritime din Constanța, acuză bâlbăielile autorităților într-o postare explicativă pe Facebook, cu preambulul din ziua dezastrului: Cunoscînd configurația portului Constanța, drona nu putea să ajungă acolo, unde a explodat, fără să fie dirijată. Dacă a fost descoperită la ora 6.20, de ce nu au intervenit scafandrii militari sau chiar o navă militară din Dana zero, ca să o distrugă? 4 ore? Off!”
Iată comentariul său avuzat:
„Drona sau bîrna din ochii autorităților incompetente...
Marina Militară nu are cu se să apere litoralul. Nu are oameni suficienți, nu are nave gata de luptă, nu are tehnică performantă și la ora 06.00, toți militarii care pot și trebuie, dorm. Normal. Dar ceilalți? Cînd i-au alarmat pe scafandrii militari, care sînt pregătiți să intervină?
Autoritatea Navală Română are cu ce....
Are sistemul numit „VTMIS”, pe care l-am predat studenților la cursul de Navigație Electronică. Nu sînt expert în acest sistem, nu am pretenția că sînt la zi cu toate aparatele și instalațiile pe care le are sau nu le are în dotare ANR, prin acest serviciu.
Am fost în vizită acolo de mai multe ori, ca simplu vizitator, îndrumător de practică, prin proiectele la care am lucrat, dar și ca invitat al unor directori generali ai ANR. A trecut ceva timp și nu mai știu exact ce dotări au, dar partea de regulament, care stă la baza asigurării „sistemului integrat de management al traficului maritim care asigură achiziția, procesarea, managementul, stocarea, consultarea și prezentarea datelor de sistem și a datelor de la senzori periferici”, este neschimbată și reprezintă esența acestui serviciu permanent, care asigură, conform legii, „supravegherea navigației și managementul traficului naval, în scopul întăririi siguranței navigației, eficientizării traficului și protejării mediului în zona aflată în responsabilitatea și deservirea serviciului VTMIS Constanța (zona VTS) și îndeplinește atribuțiuni legate de furnizarea de informații, asistență în navigație și de organizare a traficului”.
Cu mici variațiuni, regulamentul este același pe care l-am predat la studenți și despre care toți navigatorii știu ce rol are în zona de litoral, în radă și în port.
Deci, la ora 06.00, ce făceau angajații de la VTMIS, din portul Constanța? Nu era întuneric (dacă nu mă credeți vă dau exact ora începerii crepuscului nautic, a celui civil de dimineață și ora răsăritului Soarelui). Deci se vedea foarte bine intrarea în port pe camerele video, care funcționează permanent (au și pentru viziune pe timp de noapte și ceață).
S-a lansat de către președintele țării informația că „radarele noastre nu pot să vadă obiecte atît de mici”. Ce vorbești domnule? Cine te-a mințit?
Pe un bucureștean, care vine vara la mare și stă la plajă sau la terasă, pe malul mării, puteți să îl mințiți șefilor de la toate structurile, dar pe noi, cei care am mai studiat navigație, ne-am plimbat prin port cam pe la toate danele, ani de zile la rînd și altele, nu prea puteți!
S-au plîns unii că nu avem „radare de proximitate”. Ce vorbiți domnilor? De ECDIS ați auzit? Dar de scala de pe radar cu raza de 1 milă marină (1852,3 m) ați auzit?
Colegul George Micu, care a lucrat o viață la Căpitănia portului Călărași, mi-a spus la telefon aseară, că a văzut pe radare bușteni, care se apropiau de navele aflate în zona Chiciu, pe care le-a avertizat de aceste pericole. Bușteni, adică lemne, cu dimensiuni mult mai mici decît o dronă.
În figura de mai jos, am trasat un drum pe care teoretic s-a deplasat drona. Cei care stiu ce înseamnă manevra navei, pot să înțeleagă că această dronă, fără să fie condusă de o Inteligență Artificială, a fost teleghidată acolo de un operator. Nu fac speculații pe această temă, despre cine a făcut asta! Serviciile secrete să afle!
Teama principală este că cei care lucrează la centrul de monitorizare, aflat la ultimul etaj al sediului ANR, de la Poarta 1, nu și-au făcut datoria! Aceștia, colegii noștri, trebuie să explice de ce nu au observat drona, de la capătul digului, pînă la Dana 78. Apoi colegii de la Agenția de Salvare, care au un echipaj gata de intervenție (mai au?), de ce nu au intervenit, drona fiind lîngă ei.
Dacă reprezentanții instituțiilor au mers și au văzut drona, de ce nu au luat măsuri să o scoată de acolo?
Cine a decis să o lase acolo și de ce?
Nu acuz pe nimeni, dar dacă exploda drona pe lîngă unul dintre colegii noștri responsabili și îl adunau pompierii cu „mătura și fărașul”, cum ar fi fost?
O tragedie....
Învățăm din greșeli?
Informații tehnice!
Serviciul VTMIS (Vessel Traffic Management and Information System) Constanța al Autorității Navale Române (ANR), operează un sistem integrat de monitorizare de ultimă generație!!! Soluțiile tehnice sînt furnizate și modernizate de consorții internaționale de top din domeniul tehnologiei maritime, „Lockheed Martin”, „Transas/Wärtsilä” și „Signalis/Airbus”.
Dotările tehnice specifice de la centrele de control și al stațiilor de senzori: Constanța Nord, Constanța Sud-Agigea, Midia, Mangalia și punctele de reper de pe coastă, sînt următoarele:
1. Sistemul de Radar (Senzorii Principali ai sistemului).
-Funcționare. Asigură o acoperire completă a apelor teritoriale, a zonei contigue și a bazinelor portuare, utilizînd radare în bandă X (pentru rezoluție înaltă de la distanță mică/medie) și bandă S (pentru detecție la distanță mare și pe timp de furtună).
-Echipamente standard. Stațiile radar de coastă sînt dotate cu sisteme de înaltă performanță de tip Terma Scanter (seriile Scanter 2001/Scanter 5000) și senzori Hensoldt sau Kelvin Hughes.
-Caracteristici. Radarele sînt optimizate pentru „Coastal Surveillance” (supraveghere de coastă), avînd capacitatea de a procesa ținte extrem de mici (inclusiv ambarcațiuni din fibră de sticlă sau jet-ski-uri), în condiții meteo nefavorabile, prin tehnologii avansate de respingere a reflexiilor valurilor (sea clutter).
2. Sistemul ECDIS/INS (Afișarea și Managementul Hărților de Navigație).
VTMIS folosește un ECDIS diferit de cel de la navele maritime, fiind o consolă extinsă de tipul „VTS Operator Workstation”, integrată cu hărți electronice de navigație (ENC).
-Tehnologie. Software-ul de operare de bază provine din familia „Transas Navi-Monitor”, de la compania Wärtsilä Voyage sau platforme specializate de la „Signalis” (Airbus STYLOG).
-Funcționare: Sistemul permite supravegherea traficului pe fundal de hartă vectorială oficială (S-57/S-63), calculează automat vectorii de mișcare a navelor, stabilește zona de alarmă virtuală (geofencing) și managementul punctelor de ancoraj din rada Portului Constanța.
3. Sistemul AIS (Automatic Identification System). Drona nu avea la bord sistemul AIS, așa că acest sistem nu putea să fie folosit.
4. Sistemele Auxiliare din Centrul de Monitorizare:
-Subsistemul RDF (Radio Direction Finder), care este dotat cu echipamente „Taiyo” sau „Rohde & Schwarz”, pentru identificarea direcției din care se emite un semnal radio VHF, esențiale pentru localizarea navelor care nu transmit date AIS sau radar.
-Sistemul CCTV: Camere electro-optice de zi și cu termoviziune (FLIR sau Axis), dotate cu zoom optic de mare putere, montate pe pilonii de comunicații din port, pentru identificarea vizuală a navelor pe timp de zi, noapte sau ceață.
-Comunicații VHF, formate din stații radio fixe, navale, de tipul „Rohde & Schwarz” sau „Sailor” (Cobham), care au înregistrare digitală continuă a tuturor canalelor de trafic (Ch 16, Ch 67, Ch 14, etc).
Dacă am informații greșite, îi rog pe colegii care știu sigur, să completeze!”, conchide profesorul de navigație.
Sau direct în conturile Media Root de la Banca Transilvania:
Autentifică-te sau înregistrează-te pentru a trimite comentarii.