Un grup de persoane a protestat vineri în fața Ambasadei Turciei la București împotriva deciziei guvernului de la Ankara de a încredința cultului musulman fosta catedrală ortodoxă „Sfânta Sofia” din Istanbul (Constantinopol), un simbol al civilizației creștine bizantine. Deși folosită de turci drept moschee după cucerirea Constantinopolului (1453), această clădire își încetase rolul de lăcaș de cult pentru a deveni muzeu în perioada interbelică (1934), după ce rămășițele Imperiului Otoman s-au transformat în republică laică sub conducerea liderului reformator Mustafa Kemal Ataturk. 

„După lungi discuții și amenințări, guvernul de la Ankara a decis ca Sfânta Sofia, simbolul creștinătății ortodoxe să devină moschee. Decizia a fost luată simbolic în ziua de 29 mai 2020, ziua în care se împlineau 567 de ani de la cucerirea Constantinopolului de către otomani. Astăzi, la Istanbul, Sfânta Sofia a devenit oficial moschee.

Sfânta Sofia, o bazilică creștină care dăinuie de aproape un mileniu, a fost transformată samavolnic în moschee în 1453. În 1935, Mustafa Kemal Ataturk a decis să o transforme în muzeu, la aproape un deceniu de la destrămarea imperiului otoman. Gestul lui Ataturk a fost unul simbolic de reconciliere cu lumea creștină și de modernizare a Turciei.

Astăzi asistăm la o reîntoarcere în timp, agresivă și fără o miză bine definită. Acest gest al actualului președinte turc este mai degrabă unul politicianist, care nu folosește nimănui. Este o tentativa inutila de segregare pe criterii religioase, într-o lume care tinde spre globalizare și care propovăduiește mai ales conviețuirea și alteritatea.

Sfânta Sofia face parte din patrimoniul universal și ne aparține tuturor. Este și va fi, indiferent de varul de pe pereți, o bazilică creștină, un simbol al unei civilizații din care ne tragem cu toții originile.

De aceea, un grup de seniori ai Ligii Studenților, organizație înființată imediat după Revoluție, care a adus un suflu proaspăt în atmosfera încă îmbibată de comunism din anii ’90, a decis să organizeze astăzi un flash mob la Ambasada Turciei.

Protestul nu este un afront adus statului turc, ci o manieră democratică de a împiedica abuzurile de orice fel. Această decizie unilaterală a guvernului de la Ankara nu face altceva decât să deschidă drumul către distrugerea trecutului universal”, a anunțat jurnalistul Rafael Udriște, vineri, pe Facebook. 

 

În aceeași zi a avut loc, în cursul dimineții, prima rugăciune islamică în clădirea fostei catedrale bizantine, la care au asistat zeci de mii de turci, în interior sau în jurul monumentului. Pe 24 iulie 2020 se împlinesc 97 de ani de la semnarea Tratatului de pace de la Lausanne, care a fixat frontierele Turciei moderne, vizibil diminuate față de cele ale Imperiului Otoman, stat învins în Primul Război Mondial. Ca un arc peste timp, momentul revenirii religiei islamice în bazilica din Istanbul, fostă capitală a Imperiului, a fost ales de președintele Erdogan pentru încărcătura sa emoțională în conștiința turcilor, similară cu cea a zilei Trianonului în conștiința maghiarilor.