După ce Clotilde Armand ne-a uimit cu statui de personaje infernale expuse în holul Primăriei sectorului 1, maimuțărind Ziua Națională Brâncuși cu mo(n)stre de „artă” contemporană, sâmbătă a venit rândul Institutului Goethe din București care, la Pavilionul 32, a găzduit lansarea unei expoziții ce „explorează practica vrăjitoriei ca un instrument politic de emancipare feministă”, marcând astfel „Ziua Abolirii Sclaviei Romilor în Țările Române”, 20 februarie.
Artista cu studii în teatru Mihaela Drăgan și artista-fotograf Virginia Lupu au expus „futurismul rom” și au făcut „conversație magico-politică” alături de protagonistele lucrărilor lor, vrăjitoarea Mihaela Mincă și fiicele sale, având-o ca moderator pe scriitoarea Laura Sandu. Expoziția „Future is a safe place hidden in the witch’s braids” (Viitorul este un loc sigur ascuns în împletiturile vrăjitoarei) va sta la Goethe Institut București până pe 27 februarie, ca să poată fi vizitată de apărătorii/apărătoarele „justiției sociale” și „drepturilor sexuale și reproductive ale femeilor” care nu s-au numărat printre beneficiarii celor 15 locuri cu prezență fizică sau printre spectatorii transmisiunii live a evenimentului.
Institutul Goethe din București descrie lansarea expoziției „Future is a safe place hidden in the witch’s braids” ca pe o „conversație magico-politică” despre colaborarea artistelor expozante cu protagonistele lucrărilor și despre „găsirea unei practici comune la intersecția dintre vrăjitorie, artă și interacțiunea cu un discurs politic feminist”. „Inspirate de practica vrăjitoarelor, artistele expolorează tema vrăjitoriei dintr-o perspectivă antirasistă și feministă, iar în cadrul acestui eveniment doresc să le dea vrăjitoarelor rome spațiu pentru autoreprezentare”, se arată pe pagina web a Goethe Institut.
„Future is a safe place hidden in the witch’s braids este o expoziție de artă contemporană interdisciplinară realizată de artistele Mihaela Drăgan și Virginia Lupu. Cercetarea care stă la baza expoziției explorează practica vrăjitoriei ca un instrument politic de emancipare feministă și prezintă ideile Roma futurismului.
Futurismul rom reprezintă o estetică culturală dezvoltată de Mihaela Drăgan, care include elemente de realism magic și science fiction în cultura romă, punând la intersecție cultura și istoria romă cu tehnologia avansată a viitorului și a practicilor magice.
Interesul artistelor de a colabora pentru acest proiect cu
vrăjitoarea Mihaela Mincă și fiicele acesteia încorporează perspectiva autoarei feministe
Silvia Federici, care în „
Caliban și Vrăjitoarea”, cercetează cum
capitalismul s-a născut din oprimarea muncitorilor și din
subjugarea femeilor. Arderile de vrăjitoare erau menite să terifieze femeile și să le oblige
să accepte o nouă ordine patriarhală, în care corpurile acestora, munca lor,
drepturile lor sexuale și reproductive treceau sub controlul statului și
erau transformate în resurse economice.
În general, vrăjitoarea romă este văzută în mod stereotipic ca o femeie fără educație, prinsă într-un trecut incompatibil cu prezentul dominat de știință, o femeie care nu știe să folosească tehnologia și nici nu are această dorință.
Pornind de la titlul instalației video a Mihaelei Drăgan - „Future is a safe place hidden in my braids” și în contradictoriu cu perspectivele stereotipice, expoziția revendică figura vrăjitoarei rome care devine simbolul unei lupte feministe intersecționale cât și a unui viitor progresist pe care aceasta îl controlează.
LUCRĂRI PREZENTATE
Mihaela Drăgan chestionează în prima sa instalație video incertitudinea viitorului pentru romi în societatea noastră și își propune să reexamineze istoria romilor dintr-o perspectivă care promovează ideea de vindecare a durerii și a suferinței transgeneraționale transmise genetic romilor de către strămoșii lor, victime ale sclaviei și ale Holocaustului.
„Future is a safe place hidden in my braids” imaginează ritualuri performative de vindecare a traumei rasismului și proiectează un viitor utopic în care vrăjitoarea romă este lidera unei lumi în care oprește ciclul istoric al opresiunilor.
Expoziția găzduiește de asemenea, aclamatul proiect al Virginiei Lupu - „
Vrăjitoarea fără eșec", o instalație care cuprinde o serie de
lightbox-uri (casete luminoase) și care a fost expusă în 2019, în Belgia, în cadrul festivalului de artă
EUROPALIA.
Lucrările Virginiei Lupu sunt rezultatul colaborării cu Mihaela Mincă, care a transmis tradiția magiei și fiicelor sale.
„În contrast cu reprezentările stereotipice în media și în discursul public, care denotă frică și stigmatizare, lucrările Virginiei Lupu poziționează practica magiei ca un instrument de putere pentru femei", spune Anca Rujoiu, curatorul lucrărilor „Vrăjitoarea fără eșec".”, se arată în descrierea evenimentului de pe Facebook.
MIHAELA DRĂGAN, născută în 1986, este o artistă multidisciplinară cu studii în teatru, care locuiește în București și lucrează în alte câteva țări. În 2014, împreună cu alte actrițe rome a fondat compania independentă de teatru rom
Giuvlipen, „un teatru revoluționar” conform agenției de presă Reuters și un fenomen cultural pe scena locală, informează pagina web a
Institutului Goethe.
VIRGINIA LUPU, născută în 1990 la București, este o artistă fotograf care trăiește și lucrează la Timișoara. A absolvit secția Foto-Video a UNArte. Ea caută să-și prezinte personajele așa cum există și coexistă în societate, fără a le altera reprezentarea pentru a corespunde unor norme, așteptări sau stereotipuri sociale. Această practică este vizibilă cu precădere în proiectul său dedicat vrăjitoarelor rome, potrivit paginii web a
Institutului Cultural Român.
MIHAELA MINCĂ, născută în 1977, se autodescrie în discuție drept „cea mai puternică vrăjitoare din Europa și, împreună cu fiicele mele, formăm cel mai puternic triunghi al descântătoarelor tradiționale din ultimele 3 secole”. Cu toate acestea, în descrierea de pe Facebook, sus-numita a bifat că lucrează ca vrăjitoare numai din ... 5 mai 2019. Ca orice vrăjitoare „din Europa” născută la București, ea a bifat pe Facebook că trăiește în Los Angeles, deși nu are nici o urmă de accent american în glas, iar limba română o vorbește cu unele dezacorduri gramaticale. Însă pe tărâmul magiei poți crede orice, inclusiv despre propria persoană. Iar dacă ajungi să mai vorbești pe la radio și să mai fii musafir pe la instituții germane, deja credința se transformă în certitudine.
<
/p>
Sau direct în conturile Media Root de la Banca Transilvania:
Autentifică-te sau înregistrează-te pentru a trimite comentarii.