Captură: EurActiv
RECUPERĂRI LA ZI:
„Se estimează că peste 1,2 milioane de baraje fragmentează râurile Europei, dintre care peste 156.000 sunt fără utilizare, potrivit unui comunicat, citat de Athens-Macedonian News Agency, preluată de skai.gr.
Prin proiectul „Înlăturarea barierelor de pe râuri: plan de implementare pentru Europa de Sud-Est” (Scaling up dam removal: implementation plan for Southeastern Europe), organisme locale și internaționale încearcă înlăturarea barajelor de pe râurile din Grecia, Croația, România și Slovacia, instruirea serviciilor și agențiilor cu privire la modul în care poate fi implementată această practică, precum și informarea și conștientizarea publicului.
Având în vedere valoarea ecologică ridicată a regiunii, proiectul Dam Removal Europe, condus de World Fish Migration Foundation, intenționează să extindă acțiunea de îndepărtare a barajelor în sud-estul Europei în colaborare cu organisme din regiune. Finanțat de European Open Rivers Programme, o organizație care finanțează acțiuni de refacere a râurilor, proiectul cu o durată de trei ani este implementat în colaborare cu Institutul Mediteranean pentru Natură și Om (MedINA), Fauna și Flora, Wetlands International, European Rivers Network și WWF Țările de Jos, Slovacia și Marea Adriatică.
Proiectul, după cum se afirmă într-o declarație a Institutului Mediteranean pentru Natură și Om, își propune să aducă problema înlăturării barajelor pe agenda politică, îmbunătățind în același timp legislația în domeniu, pentru a crea și răspândi o narațiune pozitivă și bazată pe dovezi în favoarea refacerii râurilor și înlăturării barierelor, pentru a crea oportunități de îndepărtare a barajelor în regiune și pentru a se asigura că factorii din domeniu au expertiza și instrumentele necesare pentru a implementa aceste proiecte, maximizând beneficiile ecologice, precum și creșterea gradului de conștientizare a problemei în rândul guvernelor, administratorilor râurilor și publicului, astfel încât beneficiile înlăturării barajelor să fie înțelese pe scară largă.
O altă dimensiune importantă a proiectului vizează identificarea și utilizarea surselor adecvate de finanțare pentru înlăturarea barajelor. Prin toate aceste acțiuni, proiectul aspiră să contribuie la înlăturarea barajelor învechite și, în consecință, la refacerea râurilor de înaltă valoare biologică din sud-estul Europei.
„Suntem în plăcuta poziție de a sprijini acest proiect internațional ambițios, care își propune să acționeze ca un catalizator pentru proiectele de îndepărtare a barajelor într-o regiune extrem de biodiversă a Europei”, spune Jack Foxall, directorul executiv al European Open Rivers Programme. „Prin abordarea unor probleme importante care fac dificilă îndepărtarea barajelor și prin facilitarea apariției de noi inițiative conexe, acest proiect are potențialul de a consolida mișcarea pentru îndepărtarea barajelor în Europa de Sud-Est, ajutând la refacerea debitului râului și la protejarea biodiversității”.
De ce este importantă îndepărtarea barajelor de pe râuri? Se estimează că peste 1,2 milioane de baraje fragmentează râurile Europei, dintre care peste 156.000 sunt perimate, după cum se menționează în același anunț. Printre diferitele efecte negative se numără pierderea biodiversității, în condițiile în care populațiile de pești migratori de apă dulce din Europa au scăzut cu 93%.
Potrivit lui Herman Wanningen, obiectivul principal este „implementarea unor noi și a mai multor proiecte de îndepărtare a barajelor”. Directorul World Fish Migration Foundation a susținut că acest proiect „va oferi know-how și încrederea organizațiilor și profesioniștilor pentru a dezvolta proiecte de îndepărtare a barajelor și va inspira țările vecine să se alăture mișcării, reproducând bunele practici”.
Pentru Nevenka Lukic Rojsek, de la WWF Adriatic, „proiectul este axat pe abordarea provocărilor cu care se confruntă Croația. Conservarea ecosistemelor importante, inclusiv a habitatului păstrăvului de Dunăre, este amenințată de fragmentarea habitatului și de speciile invazive. Proiectul își propune să elimine aceste obstacole, asigurând continuitatea râului, condiții optime de reproducere și o îmbunătățire generală ecologică a râului Bijela Rijeka. În acest fel, asigurăm specii unice și promovăm sustenabilitatea pe termen lung a acestui mediu virgin.
”În ceea ce privește Grecia, Alexandra Pappa, managerul programelor de apă al MedIna, susține clar necesitatea schimbării situației actuale: „În Grecia, este timpul să renunțăm la practicile învechite din trecut și să ne concentrăm pe a da râurilor spațiu să crească, să-și îndeplinească funcțiile naturale și să-și revină după problemele cronice cauzate de neglijarea și fragmentarea lor”.
În România, pentru Iain Trewby, de la Fauna & Flora, „acest proiect oferă o oportunitate incitantă de a restabili conectivitatea ecologică prin construirea susținerii necesare pentru înlăturarea barajelor, care va spori biodiversitatea și va îmbunătăți funcționarea sistemelor interne de ape”.
În Slovacia, Martina Paulíková își exprimă ambiția de „a duce înlăturarea barajelor la nivelul următor”.
Potrivit șefului programului pentru apele interne al WWF Slovacia, acest proiect va „accelera procesul de înlăturare a barajelor mai mici și învechite, punând în legătură factorii interesați și propunând îmbunătățiri valide ale legislației”.
sursa: RADOR RADIO ROMÂNIA via EURACTIV
Citiți și Diana Buzoianu, în septembrie, despre cele 4 hidrocentrale din perioada comunistă: "Putem face un parc fotovoltaic cu o sumă de 8 ori mai mică"
„Se estimează că peste 1,2 milioane de baraje fragmentează râurile Europei, dintre care peste 156.000 sunt fără utilizare, potrivit unui comunicat, citat de Athens-Macedonian News Agency, preluată de skai.gr.
Prin proiectul „Înlăturarea barierelor de pe râuri: plan de implementare pentru Europa de Sud-Est” (Scaling up dam removal: implementation plan for Southeastern Europe), organisme locale și internaționale încearcă înlăturarea barajelor de pe râurile din Grecia, Croația, România și Slovacia, instruirea serviciilor și agențiilor cu privire la modul în care poate fi implementată această practică, precum și informarea și conștientizarea publicului.
Având în vedere valoarea ecologică ridicată a regiunii, proiectul Dam Removal Europe, condus de World Fish Migration Foundation, intenționează să extindă acțiunea de îndepărtare a barajelor în sud-estul Europei în colaborare cu organisme din regiune. Finanțat de European Open Rivers Programme, o organizație care finanțează acțiuni de refacere a râurilor, proiectul cu o durată de trei ani este implementat în colaborare cu Institutul Mediteranean pentru Natură și Om (MedINA), Fauna și Flora, Wetlands International, European Rivers Network și WWF Țările de Jos, Slovacia și Marea Adriatică.
Proiectul, după cum se afirmă într-o declarație a Institutului Mediteranean pentru Natură și Om, își propune să aducă problema înlăturării barajelor pe agenda politică, îmbunătățind în același timp legislația în domeniu, pentru a crea și răspândi o narațiune pozitivă și bazată pe dovezi în favoarea refacerii râurilor și înlăturării barierelor, pentru a crea oportunități de îndepărtare a barajelor în regiune și pentru a se asigura că factorii din domeniu au expertiza și instrumentele necesare pentru a implementa aceste proiecte, maximizând beneficiile ecologice, precum și creșterea gradului de conștientizare a problemei în rândul guvernelor, administratorilor râurilor și publicului, astfel încât beneficiile înlăturării barajelor să fie înțelese pe scară largă.
O altă dimensiune importantă a proiectului vizează identificarea și utilizarea surselor adecvate de finanțare pentru înlăturarea barajelor. Prin toate aceste acțiuni, proiectul aspiră să contribuie la înlăturarea barajelor învechite și, în consecință, la refacerea râurilor de înaltă valoare biologică din sud-estul Europei.
„Suntem în plăcuta poziție de a sprijini acest proiect internațional ambițios, care își propune să acționeze ca un catalizator pentru proiectele de îndepărtare a barajelor într-o regiune extrem de biodiversă a Europei”, spune Jack Foxall, directorul executiv al European Open Rivers Programme. „Prin abordarea unor probleme importante care fac dificilă îndepărtarea barajelor și prin facilitarea apariției de noi inițiative conexe, acest proiect are potențialul de a consolida mișcarea pentru îndepărtarea barajelor în Europa de Sud-Est, ajutând la refacerea debitului râului și la protejarea biodiversității”.
De ce este importantă îndepărtarea barajelor de pe râuri? Se estimează că peste 1,2 milioane de baraje fragmentează râurile Europei, dintre care peste 156.000 sunt perimate, după cum se menționează în același anunț. Printre diferitele efecte negative se numără pierderea biodiversității, în condițiile în care populațiile de pești migratori de apă dulce din Europa au scăzut cu 93%.
Potrivit lui Herman Wanningen, obiectivul principal este „implementarea unor noi și a mai multor proiecte de îndepărtare a barajelor”. Directorul World Fish Migration Foundation a susținut că acest proiect „va oferi know-how și încrederea organizațiilor și profesioniștilor pentru a dezvolta proiecte de îndepărtare a barajelor și va inspira țările vecine să se alăture mișcării, reproducând bunele practici”.
Pentru Nevenka Lukic Rojsek, de la WWF Adriatic, „proiectul este axat pe abordarea provocărilor cu care se confruntă Croația. Conservarea ecosistemelor importante, inclusiv a habitatului păstrăvului de Dunăre, este amenințată de fragmentarea habitatului și de speciile invazive. Proiectul își propune să elimine aceste obstacole, asigurând continuitatea râului, condiții optime de reproducere și o îmbunătățire generală ecologică a râului Bijela Rijeka. În acest fel, asigurăm specii unice și promovăm sustenabilitatea pe termen lung a acestui mediu virgin.
”În ceea ce privește Grecia, Alexandra Pappa, managerul programelor de apă al MedIna, susține clar necesitatea schimbării situației actuale: „În Grecia, este timpul să renunțăm la practicile învechite din trecut și să ne concentrăm pe a da râurilor spațiu să crească, să-și îndeplinească funcțiile naturale și să-și revină după problemele cronice cauzate de neglijarea și fragmentarea lor”.
În România, pentru Iain Trewby, de la Fauna & Flora, „acest proiect oferă o oportunitate incitantă de a restabili conectivitatea ecologică prin construirea susținerii necesare pentru înlăturarea barajelor, care va spori biodiversitatea și va îmbunătăți funcționarea sistemelor interne de ape”.
În Slovacia, Martina Paulíková își exprimă ambiția de „a duce înlăturarea barajelor la nivelul următor”.
Potrivit șefului programului pentru apele interne al WWF Slovacia, acest proiect va „accelera procesul de înlăturare a barajelor mai mici și învechite, punând în legătură factorii interesați și propunând îmbunătățiri valide ale legislației”.
sursa: RADOR RADIO ROMÂNIA via EURACTIV
Citiți și Diana Buzoianu, în septembrie, despre cele 4 hidrocentrale din perioada comunistă: "Putem face un parc fotovoltaic cu o sumă de 8 ori mai mică"
Sau direct în conturile Media Root de la Banca Transilvania:
Autentifică-te sau înregistrează-te pentru a trimite comentarii.
Personal, rog ActiveNews sa ne puna in legatura cu specialistii in domeniu ca sa intelegem aceasta noua monstruozitate, mascata ca de obicei in ”grija fata de om”. Sper ca acestia sa nu procedeze precum colegii lor meteorologi pe care i-am solicitat anul trecut sa ne prezinte parerea lor sincera despre minciuna privind criza climatica inexistenta. Cu un imens curaj, acestia au tacut mâlc, desi aveau toate datele cu putinta la indemna. Am ajuns sa nu ma mai mir de complicitatea intru tacere si escamotare a specialistilor. Aidoma au tacut in cazul dârelor de pe cer.
Tot ce susține Bruxelles este in acord cu agenda criminală,genocidală,a wef&co.Nu mai vb de organismele internaționale,care sunt creația psihopatilor in același scop.De curând am vizionat pe un canal austriac,ORF3,o emisiune despre iarnă,Alpi,zăpadă,gheață,avalanșe.Așa am aflat că în Davos există un centru de cercetare a zăpezii și a gheții,de producere artificială a cristalelor in condiții cât mai aproape de realitate,etc.Dar punctul forte a fost cercetarea mecanismului de producere a avalanșelor și de reproducere a acestuia!!!!
Cercetătorii erau total dedicați acestei teme fascinante!Oare chiar nu își dau seama cui vor folosi rezultatele muncii lor?
Eu suspectez că profesioniștilor în orice domeniu le lipsește componenta responsabilității față de omenire,iar aceasta este deosebirea între om și mașină.
Am sa redau de mii de ori spusele lui Huxley.
“DICTATURA PERFECTA VA AVEA ASPECTUL UNEI DEMOCRATII, DAR VA FI IN ESENTA O INCHISOARE FARA ZIDURI DIN CARE PRIZONIERII NICI MACAR NU-SI VOR DORI SA EVADEZE. VA FI UN SISTEM DE SCLAVIE IN CARE PRIN CONSUMERISM SI DIVERTISMENT, SCLAVII ISI VOR IUBI STAPINII.”
ALDOUS HUXLEY IN 1931