Panică la vârful Institutului „Elie Wiesel” după ce o filială locală a AUR a solicitat oficial Guvernului desființarea instituției și oprirea proiectului Muzeului Holocaustului, în cadrul unui plan de reducere a cheltuielilor publice. Deși conducerea centrală a AUR a precizat clar că adresa trimisă de organizația Balotești nu reprezintă poziția oficială a partidului, Institutul a profitat de ocazie pentru a lansa acuzații grave de antisemitism și „dictatură”.
Clarificările conducerii AUR: O inițiativă locală, nu o linie de partid
Conducerea centrală a Alianței pentru Unirea Românilor a reacționat prompt, demontând încercarea de a atribui întregului partid o solicitare venită de la nivel local. Reprezentanții AUR subliniază că poziția oficială a formațiunii se transmite doar prin canalele centrale, nu prin adrese ale filialelor din teritoriu.
„Respectiva solicitare nu reprezintă poziția oficială a partidului Alianța pentru Unirea Românilor. Nu a existat acceptul formațiunii politice pentru o astfel de inițiativă și niciun mandat acordat în acest sens”, a transmis conducerea AUR.
Partidul a denunțat „asocierea artificială” și a cerut oficial Institutului să își retragă afirmațiile calomnioase:
„[AUR solicită] retragerea acuzațiilor formulate public [deoarece a fost atribuită partidului] o poziție care nu a fost asumată la nivelul conducerii AUR.”
Contextul disputei: Eficientizarea statului vs. „Cenzura ideologică”
Scandalul a plecat de la o adresă a AUR Balotești care propunea, în cadrul planului general de reducere a birocrației, ca activitatea de cercetare a Holocaustului să fie preluată de Academia Română, pentru a evita dublarea instituțiilor. În plus, organizația locală și-a exprimat nemulțumirea față de modul în care Institutul „Elie Wiesel” s-a implicat în contestarea unor mari intelectuali români, precum Mircea Vulcănescu sau Octavian Goga, acțiune percepută de mulți români drept o formă de „cenzură ideologică”.
În document ar fi fost invocate și acuzații privind utilizarea fondurilor publice, precum și ideea că activitatea de cercetare privind Holocaustul ar putea fi preluată de institutele de istorie ale Academiei Române.
Institutul „Elie Wiesel”, reacție disproporționată
În loc de un dialog administrativ, Institutul a ales o retorică agresivă, încercând să pună semnul egal între o propunere de reorganizare și atacul la adresa democrației.
„A devenit oficial! AUR vrea desființarea Institutului «Elie Wiesel» și a Muzeului de Istorie a Evreilor și al Holocaustului din România”, a susținut Institutul, adăugând că: „Cu alte cuvinte, când guvernarea se construiește prin dezinformare, se instaurează dictatura și antisemitism”.
Sistemul reacționează: SNSPA se aliniază atacurilor
Ca la un semnal, în disputa dintre Institut și AUR a intervenit și SNSPA, instituție cunoscută pentru pozițiile sale apropiate de ideologia progresistă. Printr-o comunicare ce amintește de vechile practici de „înfierare”, universitatea a pus presiune pe George Simion, cerând conducerii centrale să se delimiteze „explicit, ferm și fără ambiguități” de propunerea venită de la baza partidului. SNSPA a mers până la a susține, fără dovezi concrete, că o simplă discuție despre eficientizarea unor instituții ar putea „favoriza extremismul”.
Sau direct în conturile Media Root de la Banca Transilvania:
Autentifică-te sau înregistrează-te pentru a trimite comentarii.
Bref: cine urla si acuza sa scoata banul!
Nu are ce căuta. Sa se ridice interdiciti de a activa dosarele comuniștilor criminali. NU VOR? Sa plece la ei in tara.
Atîta timp cît în România ,slavă Domnului, exista un cadru legislativ pentru combaterea antisemitismului reprezentat de Legea nr. 157/2018 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea antisemitismului care definește antisemitismul și stabilește sancțiuni pentru faptele motivate de ură împotriva evreilor ,mi se pare de prisos si chiar tendentios o astfel de reactie din partea institutului.
În plus în 2025, au existat inițiative de modificare și completare a cadrului legal (prin PL-x nr. 168/2025)pentru a spori măsurile împotriva xenofobiei și discursului instigator la ură, inclusiv modificări ale legii.
Prin analogie de logică juridică universală dacă luăm modelul de functionare al CPI (Curtea Penală Internatională) se aplică principiul că, dacă o țară investighează și judecă ea însăși crima (genocid, crime de război), CPI nu mai intervine, fiind un for "de ultimă instanță".De acea cred că prezenta Institutului EW într-o tara în care există un cadru legislativ de prevenire si combatere a antisemitismului puternic, ca în România , prezenta acestui institut este doar de ,,ultimă instantă,, sau lipsită de scop.