Președintele Klaus Iohannis a semnat decretul pentru promulgarea Legii privind declararea zilei de 28 noiembrie - Ziua Bucovinei.
Camera Deputaților a aprobat pe 7 octombrie, în calitate de for decizional, proiectul de lege prin care data de 28 noiembrie este declarată Ziua Bucovinei. La această dată s-a proclamat alipirea Bucovinei la patria mamă.
Legea prevede că în contextul acestei sărbători, autoritățile administrației publice centrale și locale, precum si instituțiile publice pot organiza manifestări cu caracter cultural-științific. Fondurile necesare organizării lor vor fi asigurate din bugetele locale sau, după caz, din bugetele autorităților administrației publice centrale ori ale instituțiilor publice.
Odată cu prăbușirea Austro-Ungariei în 1918, în Bucovina s-au format Consiliile Naționale, care și-au îndreptat atenția către structurile de putere ale nationalităților lor. Consiliul Național Român a început să coopereze cu România, în timp ce Consiliul Național Ucrainean a primit sprijin de la conaționalii din Galiția, care doreau doreau anexarea Bucovinei la republica lor.
O Adunare Constituantă convocată de români la 14/27 octombrie 1918 a format un Comitet Executiv, căruia guvernatorul austriac al provinciei a predat puterea. Acest Comitet Executiv a convocat pe baze democratice un Congres General al Bucovinei pentru 15/28 noiembrie 1918, la Cernăuți, în care au fost aleși 74 de români, 13 ruteni, 7 germani și 6 polonezi.
Congresul l-a ales pe politicianul bucovinean Iancu Flondor în calitate de președinte și a votat pentru unirea cu Regatul României. După o cerere oficială a lui Iancu Flondor, trupele române au pătruns în Bucovina și au preluat rapid controlul asupra teritoriului în ciuda protestelor și a opoziției ucrainenilor. Unirea Bucovinei cu țaraa-mamă a fost recunoscută pe plan internațional în 1919, după semnarea Tratatul cu Austria, de la Saint-Germain.
Sau direct în conturile Media Root de la Banca Transilvania:
Autentifică-te sau înregistrează-te pentru a trimite comentarii.