Nicio acțiune organizată pentru cinstirea eroilor  și martirilor români nu este … „degeaba” așa cum se exprimă câte unii dintre românii cei timizi, speriați de consecințele apariției lor publice la manifestări.

La Carei, în județul Satu Mare, filiala locală și cea județeană a Asociației Refugiaților și expulzaților români din 1940 a organizat an de an activități pentru marcarea odiosului Diktat de la Viena, pentru comemorarea victimelor ocupației horthyste, scrie Daniela Ciută pentru Buletin de Carei.

Daniela Ciută, președinte filiala Carei Asociația expulzaților și refugiaților din 1940: „Avem chiar un monument ridicat în memoria celor care au suferit sau au fost uciși ca urmare a ocupației hortyste din septembrie 1940. An de an ne adunăm în jurul lui la ceas de tristă amintire.

În acest an ne vom întâlni la data de 29 august în curtea bisericii Sf. Apostol Andrei din Carei, în fața  Monumentului Refugiaților, împreună cu Asociațiunea ASTRA, Grai Străbun, Asociația cadrelor  militare în rezervă Satu Mare, Asociația Națională a cavalerilor de CLIO, numerosi colaboratori și invitați.

Efectele Dictatului de la Viena nu au fost resimțite doar în zona Carei ci în tot Ardealul de Nord cedat la 30 august 1940 fără nici cea mai mică ripostă armată.

Salutăm acțiunea din acest an de la Cluj Napoca unde se va marca acest moment tragic din istoria poporului român.

Asociația Calea Neamului, președinte Mihai Tîrnoveanu, împreună cu Bogdan Pletea, organizează tot la data de 29 august 2021 Marșul Românilor, care va reconstitui Drumul Refugiaților (începe la ora 12,00 de la Biserica Ortodoxă din Deal, str. Bisericii Ortodoxe) și adunare publică în Piața Avram Iancu, pentru omagierea victimelor Dictatului de la Viena, pentru păstrarea integrității teritoriale a României și împotriva oricăror forme de regionalizare și autonomie ce atentează la siguranța națională.

Pentru ca astfel de orori să nu se mai repete avem datoria de a face cunoscută istoria noastră, istoria neamului românesc. Și pentru că Ministerul Educației din România nu dorește să facă publice în manualele școlare file de istorie românească, ne revinde nouă, asociațiilor românești, datoria de a nu permite  ascunderea istoriei.

Manifestările comemorative nu sunt provocări ci sunt datorii ale fiecărei asociații românești. Doar în respect față de strămoși putem construi ceva durabil. Ne iubim copiii dar ne iubim și părinții și bunicii și străbunicii….

Nu stați deoparte atunci când ne plângem suferința. Face parte din viață. Veniți la Carei sau la Cluj Napoca ca să vărsăm împreună o lacrimă pentru cei ce nu mai sunt  și să dăm prilej de bucurie că nu au fost uitați, supraviețuitorilor!”

Să ne aducem aminte de vorbele nepieritorului istoric Nicolae Iorga: „Istoria își bate joc de cei care nu o cunosc, repetându-se”.

Mihai Tîrnoveanu:

„La Cluj, 29 august, pentru memoria victimelor Dictatului de la Viena! Marșul începe de la Biserica Ortodoxă (str. Bisericii Ortodoxe) la ora 12. Nu uităm, nu vrem să se repete! Ținem Țara întreaga! Fără autonomii, fără regionalizare!”

Sunt suflet în sufletul neamului meu
Și-i cânt bucuria și-amarul -
În ranele tale durutul sunt eu,
Și-otrava deodată cu tine o beu
Când soarta-ți întinde paharul.
Și-oricare-ar fi drumul pe care-o s-apuci,
Răbda-vom pironul aceleiași cruci
Unindu-ne steagul și larul,
Și-altarul speranței oriunde-o să-l duci,
Acolo-mi voi duce altarul.

Sunt inimă-n inima neamului meu
Și-i cânt și iubirea, și ura -
Tu focul, dar vântul ce-aprinde sunt eu,
Voința mi-e una, că-i una mereu
În toate-ale noastre măsura.
Izvor ești și ținta a totul ce cânt -
Iar dacă vrodat-aș grăi vrun cuvânt
Cum nu-ți glăsuiește scriptura,
Ai fulgere-n cer, Tu cel mare și sfânt,
Și-nchide-mi cu fulgerul gura!

Ce-s unora lucruri a toate mai sus,
Par altora lucruri deșarte.
Dar știe Acel ce compasul și-a pus,
Pe marginea lumii-ntre viață și-apus,
De-i alb ori e negru ce-mparte!
Iar tu mi-ești în suflet, și-n suflet ți-s eu,
Și secoli-nchid-ori deschidă cum vreu
Eterna ursitelor carte,
Din suflet eu fi-ți-voi, tu, neamule-al meu,
De-a pururi, nerupta sa parte!

George Coșbuc