ActiveNews a avertizat în urmă cu 20 de zile asupra faptului că la inițiativa partidelor de guvernământ din Germania, parlamentul federal al Germaniei (Bundestag) a adoptat în unanimitate o hotărâre în favoarea inițiativei cetățenești maghiare Minority SafePack (MSPI) care solicită "protecția" la nivelul Uniunii Europene (EU) a "drepturilor minorităților europene autohtone".

Proiectul separatist îmbrăcat în inițiativa „Minority SafePack” a fost dezvoltat de UDMR și organizațiile așa-zis secuiești din Transilvania pentru ungurii din bazinul carpatic - fosta "Ungarie Mare" horthystă - și are drept scop crearea unei legislații europene a minorităților care să ducă la autonomia teritorială pe criteriu etnic și a drepturilor colective.

Deși recomandările din cadrul inițiativei ungurești nu au nici o relevanță în fața legilor naționale ale statelor UE, respectiv ale României, proiectul se înscrie în politica pașilor mărunți dar foarte mulți cu care UDMR ne-a obișnuit, de mână cu toate partidele din România cu care a guvernat cot la cot, de-a lungul a peste 30 de ani.

Implicarea fățișă a Parlamentului Germaniei în acest act sfidător în primul rând față de România este un afront la adresa suveranității noastre naționale care amintește de diktatul de la Viena. Întrebarea cea mai grea care se pune: Unde este reacția României? Chiar au trădat toate instituțiile care reprezintă statul român?

Teoretic, în apropierea momentului votului din Parlamentul European, care s-a petrecut joi, politicienii din România și serviciile speciale românești trebuiau să lucreze măcar pentru a împiedica votarea acestui proiect de către cetățenii români care huzuresc pe banii noștri ca europarlamentari. În schimb, cu ce ne-am trezit? Doar 4 (patru) europarlamentari au votat împotriva proiectului care încurajează separatismul pe criteriu etnic.

Rezoluția a fost votată cu 524 de voturi pentru, 67 împotrivă și 103 abțineri, după cum se arată în procesul verbal oficial al Legislativului european.

Dintre europarlamentarii români, au votat "pentru" separatism Lorant-Gyorgy Vincze (UDMR), Iuliu Winkler (UDMR - PPE), Vlad-Marius Botoș (USR), Dacian Julien Cioloș (PLUS), Dragoș Pîslaru (PLUS), Nicolae Ștefănuță (USR), Ramona Strugariu (PLUS), Dragoș Tudorache (PLUS - Renew), Corina Crețu ("Pro" România - Socialiști).

Abțineri: Avram, Benea, Grapini, Manda, Negrescu, Nica, Plumb, Tudose (SD), Gheorghe, Ghinea (Renew), Blaga, Bogdan, Buda, Bușoi, Falcă, Hava, Motreanu, Mureșan, Nistor (PPE). Nu a votat: Ciuhodaru (SD). 

Au votat "împotrivă": Cristian Terheș (PNȚCD- ECR), Traian Băsescu, Eugen Tomac (PMP - PPE), Marian-Jean Marinescu (PNL - PPE).

Dintre cei care au mai votat împotrivă îi notăm pe Antonio Tajani (Italia), fost președinte al Parlamentului italian și Jerzy Buzek (Polonia), fost Președinte al Parlamentului European.

B1 relatează: Parlamentul European a votat, joi, o rezoluție în sprijinul inițiativei maghiare Minority SafePack. Aceasta a trecut inclusiv cu voturile eurodeputaților USR-PLUS. În aparență o inițiativă menită să susțină drepturile minorităților, ea se dovedește a fi un instrument al premierului Viktor Orban de a obține noi privilegii pentru minoritatea maghiară din statele învecinate Ungariei, inclusiv autonomia de facto a Ținutului Secuiesc. 

Minority SafePack a ajuns în acest punct deși, conform tratatelor UE, drepturile minorităților reprezintă un domeniu ce ține de competența statelor membre. Comisia Europeană urmează să se pronunțe asupra inițiativei, aceasta  având posibilitatea de a respinge total inițiativa, informează profesionist Mirela Ionela Achim de la B1 Tv.

Europarlamentarul PMP Eugen Tomac, care a votat împotrivă, a explicat, pentru B1 TV, de ce acest proiect, în aparență unul nobil, este, de fapt, extrem de periculos.

Liderul PMP a susținut că Minority Safepack e o acțiune extrem de subtilă prin care Ungaria subminează România.

„Voi încerca să folosesc un limbaj diplomatic, dar fără a ocoli terminologia. Sigur că, în limbajul european, putem îmbrăca foarte multe inițiative care, aparent, au un scop nobil, dar această inițiativă nu e nici pe departe una care să urmărească garantarea unor drepturi în ceea ce privește minoritățile. E o inițiativă, respectând procedura privind inițiativa cetățenească, dar din cele un milion de semnături ale cetățenilor europeni, peste 800.000 sunt ale etnicilor maghiari. Mai precis, aproape 600.000 sunt din Ungaria, peste 250.000 sunt din România. Restul semnăturilor sunt din diferite state ale Uniunii Europene. 

Iar această inițiativă e o acțiune extrem de subtilă prin care Budapesta ne subminează pe noi românii. Și folosesc cu mare atenție acest termen, pentru că competențele în ceea ce privește tratamentul la care e supusă o minoritate într-un stat membru al UE e atributul exclusiv al statului român. Această inițiativă, frumos îmbrăcată, încearcă să prezinte o situație deformată în ceea ce privește situația minorităților. Or într-o țară ca România unde eu, cu votul meu și a milioane de români, am votat din convingere un președinte de origine germană, deci de altă etnie decât majoritatea, într-o țară în care UDMR de 30 de ani e la putere, fie din Parlment, fie direct la masa Guvernului, e prea mult să prezentăm lucrurile atât de incorect în relația cu România”, a declarat Eugen Tomac, în emisiunea ”Bună România!”, moderată de Radu Buzăianu și Răzvan Zamfir, pe B1 TV.

Tomac a explicat de ce a votat împotrivă: „Având această convingere că această inițiativă nu are menirea de a proteja minoritățile care se bucură de toate drepturile și în UE, și în România, mi s-a părut prea mult și am votat împotrivă din convingere. Nu-i înțeleg pe ceilalți bărbați ai României de ce au băgat capul în nisip în loc să explice că e o chestiune nedreaptă la adresa noastră”.

Europarlamentul a avertizat că inițiativa maghiară deschide un precedent periculos: „Lucrurile sunt mult mai subtile. I se cere Comisiei să legifereze pe un domeniu unde nu are competență, iar dacă azi Comisia va fi reticentă, poate următoarea Comisie nu va fi la fel de reticentă. Iar acest precedent e extrem de periculos pentru că deschide o portiță extrem de subtilă pentru separatism în Europa. Eu cred că orice om care știe ce înseamnă și ce consecințe poate produce orice mișcare care încurajează separatismul trebui să voteze împotriva acestei inițiative.Și mai e un aspect important. Dacă va exista un conflict în interiorul statului nostru pe această problematică legată de minorități, se deschide un nou nou instrument de lucru prin care se va putea apela la Curtea Europeană de Justiție pe un domeniu în care lucrurile sunt destul de clar clarificate în tratate”.

Întrebat de ce, totuși, unii europarlamentari români au votat, Eugen Tomac a răspuns: „Nu pot să-mi explic. Vă dau cuvântul meu de om că nu-mi pot explica cum un cetățean român poate vota împotriva statului român”.

Un alt material profesionist pe această temă este semnat de Radu Pop pentru ȘtiripeSurse. Îl redăm în continuare:

Inițiativa civică europeană privind drepturile minorităților este, de fapt, un instrument al politicii naționalist-revizioniste a regimului Viktor Orban, pentru a obține noi privilegii pentru minoritatea maghiară din statele învecinate Ungariei, inclusiv autonomia de facto a Ținutului Secuiesc. În condițiile recrudescenței naționalismului în Europa, demersul Budapestei aprinde, practic, un fitil periculos la temelia UE. Aceasta, în condițiile în care Uniunea nu are în sfera sa de competență asigurarea unui cadru de drepturi colective pentru minoritățile naționale. Drepturile minorităților aparțin sferei de competență a statelor, conform Tratatelor UE.

Obiectivul Budapestei este de a obține o pârghie de acțiune, mai exact de presiune și șantaj, la nivel european. De aceea, Lorant Vincze a fost propulsat, acum câțiva ani, ca președinte al Uniunii Federale a Naționalităților Europene și angajat al Centrului de Studii ”Antall Joszef”, organizație de lobby la Bruxelles, finanțată de Oficiul Prim-ministrului Ungariei. Antall Joszef, primul șef de guvern maghiar după căderea comunismului, se declara, la acea vreme, premier pentru toți cei 15 milioane de etnici maghiari de pe teritoriul fostei Ungarii Mari, nu numai pentru cei 10 milioane de cetățeni unguri.

Din pozițiile respective, Vincze a coordonat campania de strângere de semnături pentru inițiativă – necesarul este de 1 milion de adeziuni. Din cele 1,2 milioane de semnături adunate, 700.000 provin din Ungaria și România. Pentru restul s-a recurs la ajutorul comunității maghiare din Slovacia și la organizații separatiste din UE – de la cele ale rusofonilor din Letonia, la cele catalane și basce din Spania. Odată încheiată procedura pentru inițiativă, Vincze a fost trimis de Budapesta ca membru în Parlamentul European, să pregătească procedura parlamentară.

În noiembrie, a existat o audiere a celor trei comisii europarlamentare de resort (petiții, drepturile omului și cultură), apoi, luni, 14 decembrie, a avut loc o dezbatere în plenul europarlamentar, urmând ca în sesiunea din această săptămână Parlamentul European să adopte o rezoluție pe subiect. Pasul final este comunicarea Comisiei Europene, care poate prelua sau nu din propunerile din inițiativă.

Comisia poate să respingă total inițiativa. De altfel, Comisia Europeană a și refuzat, inițial, înregistrarea ei în 2013, din cauză că sfera vizată depășește competențele UE. O decizie controversată a Curții de Justiție a UE a obligat Comisia să o accepte în 2017. De asemenea, Comisia poate să propună măsuri pentru concretizarea unor solicitări din inițiativa cetățenească instrumentată de Budapesta.

Ce propune inițiativa? Cele mai periculoase puncte sunt:

1. alocarea fondurilor europene pentru dezvoltare regională pe criterii etnice, cu organizațiile minorităților având rol de actor în distribuirea finanțării UE;

2. utilizarea limbilor minorităților în administrația publică și justiție.

La nivel general, UE ar urma să poată acționa pentru coordonarea sau completarea cadrului național al drepturilor minorităților. Faptul contravine Tratatelor UE, după cum s-a subliniat în repetate rânduri în dezbaterile din Parlamentul European. De altfel, se cere, fără niciun temei, completarea unor norme europene, precum art. 19 din Tratatul de Funcționare a UE, prin includerea apartenenței etnice la sferele reglementate pentru acțiunea europeană anti-discriminare. Ideea contravine dreptului european. O altă cerere ciudată vizează atribuirea unor mandate de europarlamentar pentru minoritățile din UE, trecând peste competența națională de organizare a sistemului electoral.

Tezele Budapestei au fost, în primă fază, sintetizate într-o rezoluție a Verzilor din Parlamentul European. Pentru a contracara demersul, principalele grupuri politice (Popularii, Socialiștii și Renew) au formulat o nouă rezoluție, echilibrată, conformă literei și spiritului tratatelor europene. Șase grupuri europarlamentare susțin, în total, această variantă, care are mari șanse de a trece la vot. Rămâne, ulterior, să se pronunțe Comisia Europeană, forul care are rolul de a anunța, printr-o comunicare, dacă și ce consideră util să pună în practică din inițiativa civică.