La Biserică bărbații trebuie să meargă decent îmbrăcat, fără pantaloni scurți și de preferabil cu mânecă lungă iar femeile nu trebuie să meargă cu frumusețea părului descoperită, bineînțeles nici rujate și fardate sau cu fuste scurte și pantaloni, de multe ori strâmți pe trup, pentru ca bărbații din biserică să nu se uite după formele lor în loc să asculte și să participe la slujbă
Despre vestimentația de astăzi
Privind în jur – pe stradă, în mijloacele de transport în comun, în parcuri, în spațiile publice – am meditat adesea la tendința ștergerii diferențelor vestimentare dintre bărbați și femei ca un preambul al acceptării ideologiei gender în vogă în Occident.
În afara poruncilor specifice modului de viață evreiesc din urmă cu peste două milenii, Deuteronomul aduce spre lumina înțelegerii noastre recomandări generale încă valabile, prevenindu-ne asupra primejdiilor ce decurg din ignorarea lor. Astfel, în capitolul 22 Porunci felurite, sub 5 putem citi: Femeia să nu poarte veșminte bărbătești, nici bărbatul să nu îmbrace haine femeiești, că tot cel ce face aceasta, urîciune este înaintea Domnului Dumnezeului tău.
Un prieten terapeut ne povestea deunăzi despre un caz cu o pacientă amenințată de un cancer galopant la care medicii consultați nu-i mai dădeau nicio speranță. A tratat-o după priceperea sa îngăduită de Dumnezeu și boala a dat inițial semne de stagnare. După o săptămînă, răspunsul la tratament n-a mai fost însă pozitiv. Cu rugăciuni înlăcrimate, prietenul a mers la icoana Mîntuitorului pe care o avea în cabinet și a înălțat brațele gîndind: „De ce, Doamne Iisuse Hristoase, vindecătorul trupurilor și-al sufletelor noastre, nu pot s-o însănătoșesc pe femeia aceasta?" O voce frumoasă de nedescris i-a răspuns printr-o întrebare: „Dar oare este ea femeie, dacă poartă pantaloni ca bărbații?" „Cum s-o întreb așa ceva? – a continuat dialogul terapeutul. Este o femeie cultă, elegantă, n-ar fi oare jignitor pentru ea o asemenea întrebare?" „Spune-i că nu se va putea vindeca dacă nu se îmbracă femeiește" s-a auzit ferm același glas minunat.
Pacienta l-a întrebat neliniștită ce s-a întîmplat și el i-a spus cele tainic auzite cîteva clipe mai înainte.
– Vai de mine! Mai toată garderoba mea e din haine moderne, cum se poartă acum!...
– Sînteți liberă să decideți. Eu nu mai pot continua tratamentul.
Din fericire pentru ea, s-a conformat și, îmbrăcîndu-se cuviincios, a putut continua tratamentul fiind vindecată pînă la urmă. Interesant este că la fel au procedat și prietenele ei, pe care le adusese la cabinet cu aceleași suferințe.
Dacă „urîciunea" înaintea lui Dumnezeu poate fi echivalentă, așadar, cu privarea unei femei de vindecarea cancerului dintr-o fază terminală fiindcă încălca porunca prevăzută în Deuteronom („a te îmbrăca în pataloni ca femeie e un fleac, e doar o modă!” – presupun că ar gîndi și ar răspunde 95% dintre persoanele interogate la întîmplare pe tema aceasta), ce urmări pot avea înaintea Divinității parăzile gay, transgenderismul și toate aberațiile ideologice de gen pe care oamenii fără credință din așa-zisa lume civilizată contemporană luptă fățiș să le impună legal tuturora? Că ceea ce vreau să subliniez aici nu are numai valoare speculativă poate oricine judeca analizînd materializarea „urîciunii" în zilele noastre, anume tocmai în populația lgbtq prin noua plandemonie denumită variola maimuței – o altă plagă ce face trimitere la cele abătute asupra Egiptului antic conform Vechiului Testament.
Cît de limpede ne arată Dumnezeu ce vrea de la noi rezultă și din grozăvia botezată „sindromul morții subite” tot mai des semnalată la oameni în putere și ivită ca urmare a administrării serurilor experimentale anticovidice. Sintagma este o invenție lexicală, o manipulare prin limbaj la care s-au dovedit pricepuți slujitorii potrivnicului în perioada covidică: „vaccinuri” (= seruri experimentale ARN mesager), „izolare” (= arest), „carantinare / lockdown” (= distrugerea relațiilor interumane, compromiterea afacerilor etc.), „prevenție / siguranță / responsabilitate prin purtarea măștii” (testarea gradului de obediență sau dresajul în vederea controlului total, înfricoșarea, șubrezirea sănătății prin obstrucționarea respirației ducînd la oxigenarea insuficientă a creierului și obosirea inimii, schimonosirea chipului omenesc făurit de Creator).
Îndelungată carieră manipulatorie au făcut și fac încă „întrerupere de sarcină / avort” (= pruncucidere) și „produs de concepție” (= copil nenăscut).
A cui înșelare se urmărește cu astfel de termeni? Doar a acelora naivi ori ignoranți. Tatăl minciunii își freacă ghearele bucuros deocamdată.
Revenind la port, destui monahi și monahii, preoți și mireni și-au atenționat semenii asupra importanței respectării distincției femei-bărbați. Nu fac aici altceva decît să reamintesc pe celebrul părinte Arsenie Boca, ori pe mai puțin cunoscuta la noi maică Nila.
Se spune că, văzător cu duhul cum era, Sfîntul Ardealului și-ar fi întîmpinat cîndva o vizitatoare care își schimbase abia la intrarea în mînăstire pantalonii cu o fustă prin cuvintele: „Parcă un bărbat trebuia să mă caute, nu o femeie...”
Schimonahia Nila (Evdochia Andreevna Kolesnikova – n.1904-†1999), care a trecut prin deportări, închisori și lagăre comuniste, primind tunderea în marea schimă în Lavra Sfînta Treime a Sfîntului Serghie, a locuit într-o casă modestă din orășelul muncitoresc Fosforitnîi din apropierea Moscovei. Fiind vizitată de mulți cu felurite metehne, ea le condiționa îndreptarea prin spovedanie și împărtășanie. Despre boli afirma că toate se pot vindeca, inclusiv cancerul, căci pentru fiecare boală există în natură o ierbușoară, trebuie doar să știi cum să o folosești[1].Stareța vorbea cu tristețe despre femeile și fetele care purtau pantaloni.[2]
Odată și-a povățuit vizitatorii astfel:
– Femeile nu trebuie să se îmbrace cu haine bărbătești și bărbații cu haine femeiești. Pentru aceasta vor fi nevoiți să răspundă înaintea lui Dumnezeu. Nici voi să nu purtați și nici pe alții să nu-i lăsați să poarte.
Cînd maica spunea aceste cuvinte, una dintre femeile prezente s-a gîndit: „Ce rău poate fi dacă eu lucrez în grădină îmbrăcată în pantaloni, doar e mai comod așa". Maica a reacționat îndată la acest gînd:
– Și tu te îmbraci în pantaloni cînd lucrezi în grădină, nu face asta, vei fi nevoită să răspunzi![3]
Contextul în care public aceste pagini este bulversant-semnificativ: un scandal iscat în relație și cu îmbrăcămintea inadecvată în Biserică al unei reclamante (blugi) [4].
Se știe că nici atunci cînd nu cunoști
ceva și greșești ai de dat socoteală; însă cînd ești pus în
gardă, ai de meditat și de luat decizii în cunoștință de cauză.
De aceea mi-am luat îngăduința de a scrie acest articol, riscînd
să fiu taxat drept ins care forțează uși descuiate ori care vrea
să se afle-n treabă repetînd aspecte răsștiute.
Primesc orice dojană, dar mă rog de iertare Maicii Domnului și
Sfintei Treimi că n-am putut tăcea sperînd că vor exista –
conform vorbelor Evangheliei – și unele urechi care vor să audă
și unii ochi care vor să vadă Adevărul.
[1] Schimonahia Nila Kolesnikova. Viața. Sfaturile. Porocirile, volum coordonat de Alexandru Trofimov și Zinaida Sviridenkova, carte apărută cu binecuvîntarea ÎPS Justinian Chira al Episcopiei Maramureșului și Sătmarului, București, Editura Areopag, 2014, p.70.
[2] Op. cit., p. 266.
[3] Idem, pp. 266-267.
[4] V. https://www.activenews.ro/
Vedeți și:
Părintele Arsenie Papacioc despre femeia în pantaloni:
Părintele Cleopa: 20 de reguli de bunăcuviință pentru mersul la biserică:
Autentifică-te sau înregistrează-te pentru a trimite comentarii.
Cum comentam atunci obligatia de a purta Burka, pt femei, salvarii pe dedesubt samd la poparele care oricum nu accepta transgenderismul ,lgbt-ul si chiar le pedepsesc cu moartea?
Nu trebuie sa nu te mai simti femeie daca porti pantaloni de ex la serviciu sau in timpul liber.
Mai conteaza desi e superfluu conform religiei crestine si silueta....pe care o fusta purtata peste o burta, la o anumita virsta devine deprimanta.....really.....
În primul rând exemplul unei femei este dat de Maica Domnului. S-a îmbracat în pantaloni? Nu... Femeile doresc să fie iubite de către soții lor, dar bărbatul dorește să iubească o femeie feminină, nu o femeie care doar se preface că este femeie ea dorindu-și de fapt să fie bărbat. O femeie care înjură ca un birjar, care fumează... etc. nu prea este o femeie dorită. Iar tendința ca de la pantaloni să cazi pe panta asta este destul de probabilă.
Să ne uităm la Iuda... el ținea punga cu bani... Probabilitea de a-L vinde pe Mântuitorul a fost destul de mare, nu?
El a întrebat de ce s-a risipit mirul și nu s-a vândut... iar banii împărțiți săracilor. Dar una zicea și alta gândea, fiindcă era fur.
Asa ca ce mai conteaza?
Cred ca e singura ocazie in care zicala cu "sufletul conteaza" devine actuala si nu numai
Dar despre marmotele care inveleau ciocolata in staniol a zis terapeutul ceva?
Noi nu atât cat ascultăm de dogmele unui sinod, care ar fi hotărnicit după capul lor nu stiu ce dogme, atât cat ascultam de limitele bunului simț.
Acestea ne sant nouă lege. Iar dacă de multe ori chiar si celor care nu au lege și le au loruși ca lege, aceasta este spre lauda lor inaintea Dreptului Judecător.
Dar ce te faci tu care te pretezi a fi ucenic al lui Hristos (pentru că un creștin botezat,aceasta este) dar tu asculți la șoaptele satanelor socotind ca este mai lejer a fi supusul satanei decat a fi supusul lui Hristos!
Dacă Dumnezeu a spus:
"Femeia să nu poarte veșminte bărbătești, nici bărbatul să nu îmbrace haine femeiești, că tot cel ce face aceasta, urâciune este înaintea Domnului Dumnezeului tău". (Deuteronomul 22,5) cine santem noi să credem ca sântem mai mari decât legea dată de Dumnezeu!
Fățarnicilor! Luați aminte de voi, Domnul este aproape!
Va da fiecăruia după faptele inimii sale.
Pe Hristos nu îl puteți duce cu vrăjeala, El știe mai dinainte ca inima voastră vă este plina de vicleșug!
Degeaba postați cuvinte atractive care nimic altceva nu fac decat sa duca în eroare pe cei neștiutori sa îi atrageți de partea voastră!
Înmuiatu-s-au cuvintele lor mai mult decât untdelemnul, dar ele sunt săgeți. (Psalm 54,24)
Si ultima intrebare. Canonul 13 Gangra spune pentru osanda femeilor care imbraca vesminte barbatesti: „Daca vreo femeie, din asceza paruta, si-ar schimba imbracamintea si, in locul hainei femeiesti obisnuite, ar lua imbracaminte barbateasca, sa fíe anatema.”Sfintele care s-au tuns ( si au incalcat si canonul Canonul 17 Gangra, pentru ca femeile sa nu-si tunda parul: „Daca vreuna dintre femei, pentru asceza paruta, si-ar tunde parul ce i l-a dat Dumnezeu spre spre aducerea-aminte de supunere, sa fie anatema ca una ce strica porunca supunerii.”) si au imbracat haine barbatesti sunt sfinte cum spune Biserica ori sunt anatema, conform canoanelor?
Bine ați facut domnule profesor ca nu ați tăcut. Prea mult în drept a fi lumină tac și prea mulți din răsfățatul întuneric latră!
Oare sa tacem acum ca sa placem diavolilor lumii?
Dar nu avem cuvântul Mântuitorului: dacă aceștia vor tăcea, pietrele vor vorbi!
Până când ne vom lăsa călcați în picioare!
Referitor la dreptul canonic de a păstra bunul simț în biserici, mulți preoți tac de frică ca să nu "își izgonească enoriașii"
De asemenea le cere și credincioșilor râvnitori sa facă apel la îngăduință. Vezi bine: a fi râvnitor a luat alta turnură si acum se exprima prin habotnicie. Oare ce duh ia învățat acestea?
O ce palmă vor lua de la Hristos! Nu putem fi și cu Hristos și cu Veliar!
Dar de ce nu se pun si anunturi pe toate usile bisericilor si intrarilor in manastire anunturi despre ȚINUTA OBLIGATORIE care e primul semn, primul pas in credinta si aratarea evlaviei??? Si nu numai sa se pună foile ci sa se si respecte!!! Adica nu intra nimeni fara ținută corespunzatoare!!! Căci in blestematele de restaurante nu intri daca nu ai ținuta cerută.
2. Oprirea telefoanelor mobile este iar un semn de evlavie si credintă aplicata si NU mimată!
Ce mi-e dat sa vad...si sa aud la fiecare Sf Liturghie este revoltator...
Revenind la problema hainelor, nu scrie nicăieri că femeile trebuie să moară de frig. Domnii misogini, care consideră că pantalonii sunt haine de femeie, să se îmbrace în fuste, așa cum purtau bărbații adevărați acum 2000 de ani și să stea o noapte într-o gară, să aștepte trenul următor: abia apoi purtăm o discuție despre modă.