Judecătorii Curții Constituționale au adoptat o excepție de neconstituționalitate, cu două opinii separate, care prevede faptul că obligația soților de a-și declara la comun veniturile și bunurile încalcă principiul vieții private, informează șitiripesurse.ro. Decizia se aplică și pentru Declarațiile de Avere ale demnitarilor, care nu ar mai trebuie să fie publicate pe internet.

CCR a decis că declarațiile de avere și de interese nu trebuie să includă bunurile și veniturilor soților și copiilor, o decizie care va avea un puternic impact în special în zona politică sau în administrația publică.

Totul a pornit de la un proces aflat pe rol la Tribunalul București, unde a fost contestată Legea nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcțiilor și demnităților publice: art. 3 alin. (2), care impune includerea veniturilor și bunurilor soțului/soției în declarația de avere, și art. 12 alin. (6), care reglementează publicarea acestor declarații pe site-urile instituțiilor publice.

Dumitrița Laura Chițan, funcționar public, a fost sancționată contravențional de Agenția Națională de Integritate (ANI) pentru presupuse nereguli în completarea declarației de avere. În fața instanței, aceasta a susținut că obligația de a include în declarație veniturile soțului și ale copiilor încalcă dreptul la viață privată, prevăzut de art. 26 din Constituția României, potrivit căruia "autoritățile publice respectă și ocrotesc viața intimă, familială și privată". Ea a spus că o declarație pe proprie răspundere este un act personal, iar membrii familiei ar trebui să fie liberi să decidă dacă vor să își declare sau nu veniturile.

Chițan a mai adăugat că publicarea acestor declarații, chiar și cu caracter anonim parțial, permite identificarea unor informații sensibile, precum locația bunurilor sau identitatea copiilor și a soțului/soției. De aceea, a făcut trimitere la Decizia CCR nr. 615/2006, care susține că salariul concret al unei persoane nu este de interes public și intră în sfera vieții private.

Se pare că raportorul dosarului ar fi chiar președintele Curții, Marian Enache, recomandând admiterea excepției. O astfel de decizie ar avea consecințe semnificative asupra funcționării Agenției Naționale de Integritate și asupra regimului actual al declarațiilor de avere.

 Aceasta ar îngreuna semnificativ activitatea ANI în cazurile în care integritatea unui demnitar depinde tocmai de analiza patrimoniului familial, în contextul regimului matrimonial de comunitate.În altă ordine de idei, decizia ar putea fi interpretată ca un pas în direcția protejării vieții private și a autonomiei membrilor familiei față de obligațiile administrative ale unui funcționar sau demnitar.