După cum s-a demonstrat indubitabil în timpul pandemiei de Covid, recomandările Colegiului Medicilor din România și ale Ministerului Sănătății au sfidat știința și cunoștința unor laureați Nobel în medicină, care contraziceau propaganda oficială, predicțiile lor adeverindu-se întru totul, din păcate, mai ales pentru cei care au suferit efecte fatale. Și în cazul la zi, născut din controversa creată de persoane politice lipsite de pregătire, pe tema nașterii naturale și a nașterii artificiale, prin cezariană, constatăm că ne confruntăm cu o situație similară. Pentru a reaminti din absurditățile recomandate oficial, pe lângă serurile experimentale, oferim această imagine grăitoare a unui panou de un total „fake-news” instalat de același partid care face azi scandal:

Așadar, în urma unor presiuni politice, generate de USR-istele Diana Buzoianu și Cyntia Păun, ambele personaje fiind total pe lângă medicină, și a unui comunicat ambiguu și neavenit al Colegiului Medicilor din România (CMR), care contrazice până și recomandările OMS în materie, primarul PNL al Capitalei, fost membru fondator al partidului de buzunar al Monicăi Macovei - M10, a dispus eliminarea ilegală a unor panouri publice pe tema beneficiilor nașterii naturale vs prin operația de cezariană. De subliniat, mesajele nu erau împotriva cezarianei sugerând „neutralizarea” acestei operații, ca în Turcia, de exemplu, ci puneau doar în balanță avantaje vs dezavantaje în ceea ce privește cezariana la cerere, și nu cea din necesitate medicală.

Haideți să citim mesajul neștiințific al CMR, care s-a bucurat ieri de „neutralizarea” panourilor: „Referitor la mesajele apărute recent în spațiul public privind nașterea prin operație cezariană, Colegiul Medicilor din România, prin Comisia de Obstetrică-Ginecologie, face următoarele precizări:

„Afirmațiile afișate pe panourile publicitare apărute recent în București sunt lipsite de fundament științific. Nașterea prin operație cezariană reprezintă, în numeroase situații, o intervenție medicală salvatoare de viață, atât pentru mamă, cât și pentru făt, fiind indicată în baza unor criterii medicale clare.

Este adevărat că în România se înregistrează un număr crescut de operații cezariene, însă acest fenomen se înscrie în trendul general european și global, determinat de multiple cauze medicale, sociale și sistemice”, au precizat reprezentanții comisiei.”

Cu alte cuvinte, CMR recunoaște că există un număr exagerat de crescut de cezariene în România, dar, deși este, chipurile, un for științific, nu consideră nimic anormal în asta pentru că fenomenul „se înscrie pe un trend”. Și în același timp se auto-contrazice. Pentru că, cu numai un rând mai sus afirmă că cezariana „este indicată în baza unor criterii medicale clare”.

Dar CMR ȘTIE că nu poate să existe nici un „criteriu medical clar” pentru creșterea alarmantă a ratei de cezariene din România, de la 10-15%, cât afirmă OMS că se înscrie într-o normalitate, până la peste 60% în sistemul de stat și 90% în sistemul privat. Cu alte cuvinte, CMR MINTE că anormalitatea fenomenului ar fi normală. Și aceasta fără să prezinte, desigur, nici un studiu de referință pe acest subiect, cum s-ar fi cuvenit, „științific”.

Iată că, la fel ca în pandemie, când sperăm că am salvat măcar câteva vieți prezentând zeci și sute de studii care contraziceau propaganda oficială animată de interese financiare de miliarde de euro, după cum s-a văzut, și pentru care plătim și azi, suntem obligați să apelăm la adevărați oameni de știință pentru a clarifica aspectele neabordate cinstit și științific de Colegiul Medicilor din România. Este vorba de profesori în domeniu din Statele Unite, Canada și Franța și de publicațiile de specialitate American Journal of Obstetrics & Gynecology și Oxford Academic.

Așadar, iată prezentarea acestora, prin care se desființează indirect deciziile aberante, absurde, abuzive de la București:

Oxford Academic - iunie 2025 

Primul studiu este publicat de OXFORD ACADEMIC - Evoluție, Medicină și Sănătate Publică, volumul 13, numărul 1, 2025, paginile 188–200, https://doi.org/10.1093/emph/eoaf018 și este realizat de Kathleen M. Hanlon-Lundberg,
de la Departamentul de Antropologie și Departamentul de Sănătate Publică al Universității Wayne State, Detroit, MI, SUA.

Studiul poartă un titlu parcă menit să contracareze propaganda nețtiițifică din țara noastrp: Fraza „Toate femeile din familia mea au născut prin cezariană” crește probabilitatea de naștere prin cezariană în familiile din Statele Unite 

Studiul arată încă de pe prima pagină că „Fiicele femeilor care au născut prin cezariană au o probabilitate mai mare de a naște la rândul lor prin cezariană, ceea ce demonstrează că nașterea prin cezariană este mai frecventă în cadrul familiilor” și atrage atenția asupra riscurilor: „Concentrarea cazurilor de cezariană în cadrul familiilor sugerează că nașterea prin intervenție chirurgicală ne modifică identitatea biosocială în moduri care ar putea fi ereditare.”

„Nașterea chirurgicală (cezariană) a crescut dramatic în ultimele două-trei generații umane. În prezent, mai mult de una din cinci nașteri la nivel mondial se realizează prin cezariană; rata cezarianelor în Statele Unite este de aproape una din trei nașteri [1, 2]. Nașterea prin incizie abdominală, cu sau fără travaliu, este în prezent cea mai frecventă intervenție chirurgicală din lume [3]. Modificarea proceselor care influențează direct succesul reproductiv al unei populații este susceptibilă să influențeze traiectoria evolutivă a acelei specii.” subliniază autoarea.

„Nașterea prin cezariană produce linii genealogice umane care sunt mai susceptibile să utilizeze sau să necesite nașterea chirurgicală? Prevalența caracteristicilor ereditare depinde de proporția descendenților supraviețuitori care, la rândul lor, reușesc să se reproducă cu succes: care este relația dintre CB și paritate?” se întreabă autoarea încercând să răspundă pe parcursul studiului.

Una dintre concluzii este că „În decursul a două-trei generații, oamenii au adoptat nașterea prin cezariană într-o asemenea măsură încât, în prezent, aceasta este modalitatea dominantă de naștere în unele țări [70]. Modificările anatomice potențial ereditare cauzate de utilizarea pe scară largă a cezarianei includ lipsa selecției în ceea ce privește dimensiunea bazinului matern sau a capului nou-născutului, precum și modificări fiziologice datorate evitării cascadei de evenimente care caracterizează nașterea vaginală fără medicație.” Aceste modificări fizologice pot obliga a treia generație de fete născute ăprin cezariană să nască tot prin cezariană, devenind practic dependente de factorul chirurgical.

Cezariana afectează și lactația mamei. Studiul afirmă, așadar, că „de asemenea, este dificil să se identifice compromisurile evolutive pentru descendenți cauzate de alimentația cu lapte praf. De exemplu, s-a raportat că alimentația cu lapte praf este asociată cu un risc crescut de alergii alimentare [74]. Cu toate acestea, cezariana este asociată și cu o serie de condiții biologice și sociale, inclusiv un microbiom neonatal alterat [75], rate mai scăzute și o durată mai scurtă a alăptării [76], ceea ce este asociat cu introducerea timpurie a alimentelor solide [77], care, la rândul său, poate predispune copilul la obezitate, diabet și sindrom metabolic mai târziu în viață [78]. Fiecare dintre aceste condiții este asociată cu un risc crescut de infertilitate la vârsta adultă, care poate fi tratată cu tehnici de reproducere asistată (ART) și însoțită de mai mult CB. Se știe că obezitatea și diabetul se concentrează în cadrul familiilor din cauza obiceiurilor alimentare învățate [79], predispunând, de asemenea, descendenții la necesitatea de cezaraină.”

„O preocupare imediată legată de recurgerea tot mai frecventă la nașterea asistată chirurgical și de dependența de aceasta este faptul că accesul la îngrijiri medicale de calitate poate fi limitat din cauza disparităților dintre populații sau în cadrul acestora, sau poate apărea atunci când accesul la îngrijiri medicale este perturbat pe scară largă din cauza unor dezastre naturale sau provocate de om.

Întreruperea accesului la nașterea asistată chirurgical, după o perioadă de adaptare la tehnologiile biomedicale și de dependență de acestea, poate fi asociată cu o creștere a morbidității și mortalității materne și infantile, în comparație cu populațiile care se bazează pe nașterea vaginală.”, mai arată studiul.

„Cea mai importantă neconcordanță evolutivă legată de cezariană ar putea fi faptul că o tehnologie dezvoltată pentru a îmbunătăți rezultatele materne și infantile ar putea predispune descendențele care ajung să se bazeze pe nașterea prin intervenție chirurgicală să lase mai puțini urmași.”, mai afirmă în conlcuzii studiul autoarei americane, care conchide prin afirmația că „Impactul nașterii prin cezariană asupra traiectoriei Homo sapiens va fi cunoscut în generațiile viitoare”... 

American Journal of Obstetrics & Gynecology - ianuarie 2026 

Un alt studiu important, publicat în ianuarie 2026 de American Journal of Obstetrics & Gynecology este intitulat „Epidemiologia nașterii prin cezariană: frecvență, indicații, morbiditate asociată și strategii bazate pe dovezi pentru utilizarea optimă” și îi are ca autori pe profesorii Nils Chaillet, Eric Dubé și Alexandre Dumont de la  Departamentul de Obstetrică și Ginecologie, Universitatea Laval, Quebec, QC, Canada, Centrul de Cercetare al CHU de Québec-Université Laval, Quebec, QC, Canada. respectiv Université Paris Cité și Université Sorbonne Paris Nord, IRD, Inserm, Paris, Franța.

Studiul arată că „Rata nașterilor prin cezariană a crescut constant la nivel mondial începând cu anul 1990. Cu toate acestea, există disparități semnificative între țări și în interiorul acestora, rata nașterilor prin cezariană variind între mai puțin de 3% și peste 55% în perioada 2000-2015.” și dă din introducere o lecție birocraților din România și de la Colegiul Medicilor, afirmând:

„Măsurile menite să combată recurgerea excesivă la nașterile prin cezariană ar trebui să vizeze nașterile prin cezariană primare inutile, prin strategii complexe la nivel clinic și nonclinic, pentru a încuraja o cultură a luării deciziilor în comun, a asigura un mediu de îngrijire favorabil și a promova cele mai bune practici și colaborarea interdisciplinară.”

Studiul amintește că un grup de experți internaționali a propus noi recomandări în cadrul unei consultări organizate de OMS la Geneva, Elveția, în perioada 8-9 octombrie 2014, și anume ca OMS să adauge la explicațiile privind cezariana mai multe puncte, între care se numără următoarele aspecte:

„Nașterea prin cezariană poate provoca complicații semnificative și, uneori, permanente, dizabilități sau deces, în special în contextele în care lipsesc facilitățile și/sau capacitatea de a efectua în mod corespunzător intervenții chirurgicale sigure și de a trata complicațiile postoperatorii. În mod ideal, nașterea prin cezariană ar trebui efectuată numai atunci când este necesară din punct de vedere medical.”

„Trebuie depuse toate eforturile pentru a oferi nașterea prin cezariană femeilor care au nevoie de aceasta, mai degrabă decât să se urmărească atingerea unei rate specifice.”

„Efectele ratelor de naștere prin cezariană asupra altor rezultate, cum ar fi morbiditatea maternă și perinatală, rezultatele pediatrice și bunăstarea psihologică sau socială, sunt încă neclare. Sunt necesare mai multe cercetări pentru a înțelege efectele nașterii prin cezariană asupra sănătății, atât pe termen scurt, cât și pe termen lung.” - adică exact ce propuneau autorii panourile de avertizare publică din București.

„Estimarea riscului de deces atribuit unui anumit mod de naștere nu este o sarcină simplă, iar puține studii au abordat acest aspect. În plus, majoritatea acestora vizează populații specifice și nu oferă o estimare a riscului global de mortalitate, ceea ce îngreunează comparațiile. O revizuire sistematică care a inclus 402.883 de femei cu o naștere prin cezariană anterioară în Statele Unite a arătat că riscul de mortalitate maternă este semnificativ crescut în cazul nașterilor prin cezariană repetate elective, comparativ cu încercarea de naștere naturală (P = 0,027). Riscul absolut de deces matern asociat încercării de naștere vaginală a fost de 3,8 decese la 100.000 de nașteri vii (IC 95%, 0,9–15,5), comparativ cu 13,4 decese la 100.000 de nașteri vii (IC 95%, 4,3–41,6) în rândul femeilor care au avut o cezariană repetată electivă. Un studiu retrospectiv american care a inclus 1.461.270 de femei însărcinate a arătat că rata mortalității materne legată cauzal de modul de naștere a fost de 0,2 la 100.000 pentru nașterea vaginală și de 2,2 la 100.000 pentru nașterea prin cezariană.”, mai arată studiul citat. 

În ceea ce privește decesele maternale, „deși ordinea și proporțiile pot varia în funcție de context, principalele cauze obstetrice ale decesului matern asociate nașterii prin cezariană au fost afecțiunile hipertensive, complicațiile embolice, hemoragia obstetrică, stopul cardiac, sarcinile întrerupte și infecțiile. (...) Un studiu din Olanda, care a inclus 358.874 de nașteri între 2004 și 2008, a arătat că morbiditatea severă a fost mai mare în rândul femeilor care au născut prin cezariană, comparativ cu femeile care au născut pe cale vaginală (risc relativ, 5,2; IC 95%, 4,8–5,6). Un studiu francez realizat în perioada 2012–2013 pe 182.300 de nașteri a indicat aceeași tendință (OR ajustat, 1,8; IC 95%, 1,5–2,2) și a arătat, de asemenea, că această asociere creștea odată cu vârsta mamei și era deosebit de pronunțată în cazul femeilor cu vârsta de 35 de ani sau mai mult (OR ajustat, 2,9; IC 95%, 1,9–4,4). (...) Nașterile prin cezariană planificată sunt asociate cu riscuri crescute de stop cardiac postpartum, hematom și infecții ale plăgii, histerectomie, infecție puerperală majoră, complicații anestezice, tromboembolism venos, hemoragie majoră și spitalizare mai îndelungată.”

„În ceea ce privește complicațiile pe termen lung, nașterile prin cezariană sunt asociate cu un risc crescut de aderențe pelvine, obstrucție intestinală, menoragie, dismenoree, sângerări uterine anormale, dureri cronice, disfuncții sexuale, subfertilitate, incontinență urinară și fecală, precum și prolapsul organelor pelvine, în comparație cu încercările de naștere vaginală.(...) Comparativ cu nașterile vaginale, nașterile prin cezariană din motive nemedicale sau la cererea mamei prezintă, de asemenea, un risc crescut de a fi supuse diverselor intervenții chirurgicale abdominale în anii următori. Vor trebui efectuate mai multe studii privind efectele fizice și psihologice pe termen lung pentru a identifica pe deplin consecințele pe termen lung ale nașterilor prin cezariană asupra sănătății femeilor.” - din nou, aspecte evidențiate și de panourile „neutralizate” de primarul Ciprian Ciucu.

Complicațiile materne asociate nașterilor prin cezariană la cererea mamei aduc și un risc de deces, arată studiul: „Rezultatele ajustate au arătat că nașterea prin cezariană la cererea mamei a fost asociată cu un risc crescut de deces matern (OR, 14,5; IC 95%, 11,4–18,6), sepsis (OR, 5,6; IC 95%, 4,7–6,6), tromboembolism venos (OR, 1,9; IC 95%, 1,8–2,0), infarct miocardic (OR, 6,3; IC 95%, 3,8–10,4), coagulare intravasculară diseminată (OR, 2,9; IC 95%, 2,3–3,7) și spitalizare prelungită (OR, 4,9; IC 95%, 4,8–5,1).”

Boli frecvente ale copiilor născuți prin cezariană:

„Pe lângă complicațiile care pot apărea în timpul nașterii, riscurile asociate nașterilor prin cezariană pot include o dezvoltare imunitară alterată, alergii, atopie, astm, obezitate și o diversitate redusă a microbiomului intestinal, toate acestea putând afecta sănătatea pe termen lung a copiilor.

Un număr tot mai mare de studii abordează lacunele de dovezi legate de efectele pe termen lung asupra sănătății copiilor. O meta-analiză a demonstrat un risc crescut de astm până la vârsta de 12 ani (OR, 1,21; IC 95%, 1,11–1,32; n=887.960; 13 studii) și de obezitate până la vârsta de 5 ani (OR, 1,59; IC 95%, 1,33–1,90; n=64.113; 6 studii) asociate cu nașterea prin cezariană.138 În 2023, o altă meta-analiză a raportat că nașterea prin cezariană a avut un efect pe termen scurt asupra astmului și a respirației șuierătoare înainte de vârsta de 2 ani și un efect pe termen lung care persistă în populația de copii sub 18 ani (OR combinat, 1,15; IC 95%, 1,05–1,25 și, respectiv, 1,17; IC 95%, 1,11–1,24). 192 În 2022 și 2023, alte două revizuiri sistematice cu o populație combinată de 391.269 și, respectiv, 180.065 de femei au raportat un risc mai mare de obezitate la vârste mai înaintate în rândul copiilor născuți prin cezariană electivă (raportul de risc combinat, 1,10; IC 95%, 1,01–1,18) și prin cezariană (raportul de risc combinat, 1,19; IC 95%, 1,08–1,30).Un studiu de cohortă pe o populație numeroasă, cuprinzând 7,17 milioane de nașteri din 4 țări cu venituri ridicate, a demonstrat o asociere consistentă între nașterea prin cezariană (atât în cazul cezarianelor programate, cât și al celor de urgență) și spitalizarea din cauza infecțiilor în prima copilărie.

În mai multe țări s-a demonstrat o asociere consistentă între nașterea prin cezariană (atât în cazul cezarianelor programate, cât și al celor de urgență) și spitalizarea din cauza infecțiilor în prima copilărie.195 În același mod, o revizuire sistematică a arătat că copiii născuți prin cezariană prezintă un risc mai mare de infecții ale căilor respiratorii (risc relativ, 1,14; IC 95%, 1,09–1,19), infecții ale tractului gastrointestinal (risc relativ, 1,21; IC 95%, 1,16–1,25) și astm (risc relativ, 1,19; IC 95%, 1,17–1,21). 77 Studiile incluse în această revizuire sistematică au arătat, de asemenea, cu un grad mai scăzut de certitudine a dovezilor, un risc crescut de alergii alimentare, diabet și supraponderalitate în copilărie. O revizuire sistematică recentă a literaturii a confirmat, de asemenea, riscul mai mare de astm (OR, 1,20; IC 95%, 1,16–1,25) și de diverse tipuri de alergii la copiii născuți prin cezariană. 196 În ceea ce privește consecințele potențiale ale nașterilor prin cezariană asupra microbiotei fetale, o revizuire sistematică recentă efectuată în 2024 a raportat că nașterile prin cezariană tind să prezinte diferențe substanțiale în microbiota intestinală comparativ cu nașterile vaginale (reducere consistentă a bacteriilor benefice, precum Bifidobacterium și Bacteroides) și că alăptarea și suplimentele probiotice sau sinbiotice pot ajuta la atenuarea efectelor negative asupra microbiotei intestinale a sugarului. Rezultatele au sugerat, de asemenea, un impact potențial asupra implicațiilor pe termen lung asupra sănătății, cum ar fi astmul, alergiile, obezitatea și diabetul.”

Recomandări pentru reducerea cezarienelor nenecesare 

„În 2015, OMS a recomandat ca nașterile prin cezariană să fie efectuate, în mod ideal, numai atunci când sunt necesare din punct de vedere medical.⁷ În țările cu venituri ridicate, utilizarea excesivă a nașterilor prin cezariană poate fi abordată prin intervenții clinice sau nonclinice care vizează factori materni, profesioniști sau instituționali. Mai multe revizuiri sistematice au sugerat că intervențiile care vizează reducerea nașterilor prin cezariană ar trebui să se bazeze pe abordări multifacetate, vizând o combinație relevantă a acestor factori specifici contextului și interacțiunile lor complexe.

Un număr tot mai mare de dovezi sugerează, de asemenea, că strategiile de reducere a nașterilor prin cezariană ar trebui să se concentreze asupra cezarianelor primare inutile, care reprezintă aproximativ 70%–75% din totalul nașterilor prin cezariană.

Această strategie ar contribui, de asemenea, la reducerea numărului de femei cu o cezariană anterioară (grupa Robson 5), principalul factor care contribuie la numărul total de nașteri prin cezariană. (...)”

„Dintre toate intervențiile identificate, programele multifațetate destinate profesioniștilor din domeniul sănătății au prezentat cel mai înalt grad de certitudine a dovezilor. În mod similar, mai multe revizuiri sistematice au constatat că strategiile multifațetate, care vizează atât femeile, cât și profesioniștii din domeniul sănătății, precum și factorii instituționali atunci când este necesar, sunt eficiente în reducerea nașterilor prin cezariană. Aceste strategii s-au bazat pe o combinație de mai multe componente specifice contextului, selectate pentru a depăși barierele locale în vederea reducerii nașterilor prin cezariană, pentru a asigura un proces de luare a deciziilor în comun de înaltă calitate și pentru a îmbunătăți calitatea îngrijirii, cum ar fi programele de educare și sprijinire a pacientelor, pachetele educaționale pentru îmbunătățirea respectării practicilor clinice bazate pe dovezi, politicile privind a doua opinie și liderii de opinie, auditul și feedback-ul detaliat privind indicațiile pentru cezariană și, în unele cazuri specifice, factorii instituționali legați de stimulentele financiare sau de comoditate pentru profesioniștii din domeniul sănătății.”, este una din concluziile care ar trebui auzite și aplicate și la București de către Colegiul Medicilor și Ministerul Sănătății, dacă pun în primul rând sănătatea mamei și copilului și nu alte interese financiare sau oculte.