Judecătorii CCR au respins, miercuri, obiecția de neconstituționalitate a Legii pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.109/2011 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice, în ansamblu său, precum și a dispozițiilor art.I pct. 5 și 6, art.III alin.(3), art.IV alin.(1) și art.V alin.(1) și (2) din lege.

De asemenea, a amânat pentru 20 octombrie decizia pentru obiecțiile de neconstituționalitate a mai multor legi din Pachetul 2 de reforme.

Este vorba despre legea privind stabilirea unor măsuri de redresare și eficientizare a resurselor publice și pentru modificarea și completarea unor acte normative, legea pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, cea pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.83/1999 privind restituirea unor bunuri imobile care au aparținut comunităților cetățenilor aparținând minorităților naționale din România, pentru completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.94/2000 privind retrocedarea unor bunuri imobile care au aparținut cultelor religioase din România, precum și pentru modificarea și completarea Legii nr.165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, legea nr.267/2008 privind unele măsuri speciale pentru reglementarea avansului rest de justificat și pentru efectuarea recepției în faza unică a lucrărilor de construcții și a instalațiilor aferente acestora la obiectivul de investiții Palatul Parlamentului, precum și pentru reglementarea unor măsuri cu privire la administrarea imobilului Palatul Parlamentului, precum și cea pentru modificarea și completarea Legii nr.489/2006 privind libertatea religioasă și regimul general al cultelor.

Pe ordinea de zi a ședinței de miercuri s-a află obiecția de neconstituționalitate a Legii pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, formulată de Înalta Curte de Casație și Justiție. Instanța supremă, condusă de judecătoarea Lia Savonea, a convocat secțiile unite ale magistraților, care au decis să atace legea la Curtea Constituțională, reclamând că mai multe articole din actul normativ sunt neconstituționale.

Potrivit proiectului adoptat de Guvern, vechimea necesară pensionării magistraților crește de la 25 la 35 de ani, iar pensia se reduce de la 100% la 70% din ultima remunerație netă. Reforma prevede o perioadă de tranziție de 10 ani, după care pensionarea va fi la 65 de ani.