„Paharul jumătate gol – restul e plin de Dumnezeul invizibil.

Omul dorește altceva decât el însuși și pe Altcineva decât el. Ori acest unic „altceva” decât suntem noi,este Învierea, iar acel „Altcineva” este Hristos cel înviat.

Pocăința desfrânatului și a actorului, a „omului nou” este o datorie în fața Creatorului. În niciun caz, nu este prilej de mândrie sau cazuistică.

Artistul formează caractere. Lumea se uită și luându-se după ei, „îngroapă suflete”.

Lipsa de sens a vieții duce la dorința de spectacol, de exacerbare a simțurilor. Aceasta este arta modernă și postmodernă: fără Dumnezeu.

Imaginația? O poartă deschisă larg spre gura iadului.

Cultura modernă este o negație continuă, formă fără fond. Fondul timpului este fără idealuri, actorul instrument de divertisment. Cică, pentru că așa vrea publicul! Libertatea, foarte rău înțeleasă.

Adevăratul scop al istoriei de astăzi este desființarea lui Dumnezeu.

Fericirea veșnică este ascunsă în suferința trecătoare răbdată cu umilință și nădejde.

Cine se ocupă de suflet, poate restaura societatea.”

Cugetări extrase din Jurnalul personal al maicii Ecaterina Fermo și oferite de Atitudini

Ascultați un interviu emoționant cu maica Ecaterina Fermo despre suflet, iubirea lui Hristos, viață și moarte și mai ales despre viața de dincolo de moarte.

De ce ne temem de moarte? Un răspuns genial al maicii Ecaterina, care a trecut la Domnul anul trecut, în 13 noiembrie, la vârsta de doar 65 de ani: