MOTTO: „Ești deștept și știi că nu-i nicio pandemie;/Morții sunt făcuți din pix, la mișto, se știe./Dar problema e că nu-s toți deștepți ca tine./Țara e plină de proști (foarte proști) ca mine./De-asta te rugăm, în cor, să porți și tu mască./Ce să-i faci, atâta poate mintea noastră flască./Dar dacă tot ești deștept, hai, mă, fii și bun!/Mai ales că nu e mult până la Crăciun.” (poezie de pandemie, în trend... autor: Dan Teodorescu, solistul trupei TAXI, 23 octombrie 2020)

Cum toți s-au grăbit să afirme că este o dedicație pentru Dan Bittman, cel care a avut un discurs de o reconfortant de firească indignare la adresa nenumăratelor fantezii guvernamentale legate de combaterea sau chiar eradicarea nemiloasă a libertăților noastre, Dan Teodorescu a precizat: „Nu am declarat nimic în acest sens. Poezia este dedicată tuturor celor care nu poartă mască. Dacă ar fi fost dedicată strict domnului Bittman aș fi avut grijă să nu existe niciun echivoc”. Da, eu îl cred. Pentru că Dan Teodorescu este cât se poate de direct atunci când vrea să transmită ceva. Cam atât de direct cum apare în textul de mai jos, pe care l-am scris mai demult, dar pe care m-am gândit să vi-l reamintesc, cetățeni... ca să știm cu cine avem de-a face:  

„CELE DOUĂ CUVINTE”... CARE-NCEP CU „F”- MOMENT LIRIC CU DAN TEODORESCU 

Dacă Dan Teodorescu, ideologul trupei TAXI, n-ar fi existat, populația, naivă, ar fi făcut amor pe sub cearceafuri și plăpumioare fără să-și pună problema că unii au voie, iar alții nu. Dacă Dan Teodorescu, micul Mengele sui-generis al trupei TAXI, n-ar fi existat, cetățenii ar fi continuat să se înmulțească liber, potrivit curbelor ascendente sau descendente ale sporului demografic, un fel de „montagne russe” , ce-i drept cu mai multe căderi decât suișuri în ultima vreme... 

Numai că Dan Teodorescu există. De ce există? Păi, n-a apărut în urma vreunui proces complicat, ci prin „mecanismul” firesc care la cei școlarizați se numește, cel puțin când se exprimă în public, „relație intimă urmată de sarcină”, dar care la Dan Teodorescu se numește altfel, pentru că el e un bărbat falnic, care măcăne frust și n-are fasoane, măi dragă !!! se trage de șireturi cu publicul hăhăind în delir, care bate din picioare și fluieră liber, păi cum nu!... doar i-o zice pe limba lui ! Iar publicul e fericit că e libertate în România, așa de libertate încât ăla ce mai acum câțiva ani se sfia să rostească „CELE DOUĂ CUVINTE”- adică „Te iub...” , astăzi explică în gura mare, și-n multe fraze că nu „FUCK” e cuvântul potrivit , ci neaoșul F***T . Cu singurul amendament că uneori e de bine, în caz că din „alchimia ” asta iese vreun intelectual ca Dan Teodorescu, dar alteori e de rău, dacă rezultatul este vreun Dragnea Liviu, vreo Viorica Dăncilă sau vreun Petre Daea... Că părinții ălora nu aveau voie... 

Iată o parte din minunatul discurs al lui Dan Teodorescu, rostit în fața unei săli pline care-l privea ca pe-un guru : 

„Fu**-ți morții mă-tii de PSD! Cum, mă, să treci contribuțiile de la angajat la angajator și să spui că o să fie bine? (...) Noi suntem aici datorită lui fu**-i! Părinții noștri s-au fu**t și asta este foarte bine. Partea proastă este că și părinții altora s-au fu**t și uite așa au apărut Liviu Dragnea, Șerban Nicolae, Lia Olguța Vasilescu, Codrin Ștefănescu, Dănuț Andrușcă, Doamne ferește, Petre Daea Doamne ferește de două ori, Viorica Dăncilă Doamne ferește întruna, în continuu practic! Și cu asta vreau să închei, dar vă rog eu frumos să nu-l pierdem pe fu**-i, pentru că ăla va fi doar începutul și vom fi sfârșiți. Într-o bună zi îl vom pierde și pe m**e, iar într-o țară condusă de PSD noi nu ne permitem să-l pierdem pe m**e. Nu mai avem ce să le dăm căci ne-au luat tot: banii, visele, speranțele și doar atât mai avem să le dăm...” 

După cum observăm, dânsul e și adeptul entuziast al revoluției bazate „...pe șapte litere care se-ntind – ca pârjolul, ca apa ieșită din matcă, ca norul de lăcuste – pe toate T-shirt-urile acestei veri, pe autobuze și tramvaie, pe coridoarele școlilor, tatuate pe brațele vânjoase ale băieților din Ferentari, pe pulpele fetelor și pe spatele lor dezgolit, în amfiteatrele universităților, pe banderolele manifestanților, pe uniformele jandarmilor și ale mascaților veniți să-i păzească, pe bâtele lor, pe căștile lor, pe carapacea lor de broască țestoasă...”, cum ar spune marele intelectual Liiceanu Gabriel. Dacă vă mai aduceți aminte, cele șapte litere, atât de fascinante atât pentru Liiceanu cât și pentru Dan Teodorescu, sunt M**E PSD. 

Poate că v-am mai spus. Nu sufăr de pudibonderie. Dar sufăr de „simțul măsurii”. De aceea cred că repulsia mea e firească. Și disprețul meu, la fel. Atât pentru cel care defula zglobiu pe scenă, cât și pentru cei care „gustau” cu voluptate din producția lui grosieră. 

Mă întreb ce BANI, VISE și SPERANȚE i-a luat PSD-ul lui Dan Teodorescu? Vi se pare, cetățeni, că e sărac, insomniac și disperat băiatul ăsta aflat în culmea virilității sale oratorice?

P.S. Nu-i cam mult să dai 40 de lei pe un bilet ca să afli cine are voie să se f**ă liber, pentru ca să rezulte genii precum Dan Teodorescu și cine ar fi trebuit să practice sexul protejat pentru ca să nu iasă Dragnea Liviu ?