Actorul și regizorul  Dan Puric a vorbit, într-un interviu pentru emisiunea Sinteza Zilei, la Antena3, despre România de azi, despre reperele și valorile naționale călcate în picioare, despre dezbinarea care se simte mai mult ca oricând, despre credință, dar și despre umorul de ieri și cel de azi, care vrea să distrugă suflete.

„Am avut sentimentul clar că noi, ca români, am fost loviți. Noi creștinește, am întors și celălalt obraz și am fost loviți și acolo. Țara aceasta trebuie să se ridice pentru că a fost lovit obrazul lui Hristos. Trebuie să ne ridicăm. E un exercițiu de verticalitate. Crucea poporului român nu este cea a tâlharului din stânga, ci a tâlharului din dreapta. Noi am suferit, ca popor, cu sens. Execuția lui Brâncoveanu a durat un sfert de oră. Apoi, cei prezenți la execuție au mâncat. Tu, să nu renunți la credință, este cea mai mare mărturisire a credinței. Nu cred că un popor poate să clacheze în fața acestor bătăuși”, a spus Dan Puric.

Întrebat dacă se poate spune că, înaintea Centnarului, românii sunt mai  învrăjbiți și mai divizați decât oricând în ultimii 100 de ani, artistul Dan Puric spune:

„Da. Dintr-o natură nenorocită a istoriei care vine peste noi. În 1933, Mircea Eliade spnea că ne-am pierdut sentimentul de statalitate. Noi acum ne pregătim să serbăm Centenarul în condițiile în care Statul este primul berbece care dărâmă din interior unitatea națională. Statul dărâmă legal redutele alea sufletești. Un popor se bazează pe libertate. Rdu Gyr, Valeriu Gafencu sunt acum considerați criminali de război. Asta nu am semnat-o eu, ci statul român.  Există o dezbinare, dar mai este și o cernere. O cernere a unor oameni care vor să apere această glie, iar alții care se simt confuzați. Eu nu mă leg de piesele de șah care vor să dea mat poporului român. Mă leg de sirenele alogene care vor să ne distrugă”.

„Știți care este replica pastorală a poporului român vizavi de cea mai recentă tehnologie americană? Oile unui cioban de la deveselu, care dau peste cap rachetele.

 

Un deputat a zis despre martirii noștri din munți că au fost golani, derbedei. Ei s-au retras în munți ca să apere țara asta și vine un deputat și insultă. Ne-am lăsat insultați în martirii noștri, în eroii noștri”, a continuat Dan Puric. 

Artistul consideră că modelele și valorile de azi sunt distruse, oferind drept exemplu ce se întâmplă în teatrul românesc: „Prin anul 2000 am jucat la TNB o piesă despre Eminescu, despre cum ardea. Am văzut apoi la tv colegi de-ai mei care spuneau poezii în pisoar, spunând că așa este modern”.

Cât despre  intelectuali de azi care îl  desființează pe Eminescu, artistul spune că „sunt intelectuali mari, dar sunt oameni mici. (...) Avem intelectuali trădători de țară. Eu solidarizez cu intelectualul român care își jertfește condiția. Am produs noi antiromâni. La cancer, nu e celulă nouă. Dacă mă duc în Piața Victoriei să le vorbesc de Iustin Pârvu e un vid. Ne vom trezi, dar depinde de noi.”

„Cui prodest această culpabilizare continuă a poporului român? Țara trebuie făcută colonie și a fost făcută colonie. Controlul țării a fost preluat. Ce ne-a ținut pe noi 2000 de ani? Credința, limba noastră și cultura. Au început să ia la șuturi eroii, martirii și sfinții. Și în Biserică. Sunt două etape pentru distrugere: numai că ne schimbă ereditatea și memoria, ne schimbă mediul.

ONG-urile astea cu ADN străin au încercat să distrugă ce e românesc.

Când folosești o gamă mare de cuvinte urâte, rănești suflete. Umorul e de tip creștin, el trezește. Nu râde de oricine și de orice. Nu ai voie să râzi de religia ta, de mama ta. Umorul nu plătește impozit istoriei.

 

Când începi să râzi de lucrurile sfinte, trecem la bășcălie. Bășcălia este copilul comunismului, este antrenamentul pentru blasfemie: vă dau un exemplu: Charlie Hebdo.

Noi ne hrăneam pe vremea dictaturii cu umor, care ieșea din inteligența neaservită. Acum, ei vor prin acest umor să distrugă structura sufletească a poporului român.  Lumea mergea atunci și subversiv către Dumnezeu. 

Un tânăr care are Dumnezeu nu se comportă așa cu tatăl lui. Poporul român nu are toleranță, are toleranță christică. Acum e un exod din propria condiție de creștin și de român. Și la această lepădare eu mă opun. Strig eu prin teatru, dvs prin televiziune. Este o boală degenerativă. Ei de-aia vor să pună perdele peste biserică, peste dragostea de țară.