REPUBLICAREA UNUI ARTICOL „LA ZI”: UN FAPT ISTORC DE ACUM 35 DE ANI
Marian Munteanu a publicat pe pagina sa de socializare un document istoric al statului român, cu mențiunea „Just for the record”: DECLARAȚIA din 28 noiembrie 1991 a Parlamentului României privind Referendumul din Ucraina, din 1 decembrie 1991, prin care se atrage atenția că referendumul pentru independență al republicii vecine nu poate avea valabilitate
în privința teritoriilor românești anexate abuziv de fosta U.R.S.S.,
teritorii care nu au aparținut niciodatã Ucrainei și sunt de drept ale
României. Declarația Statului Român a fost emisă simbolic chiar la aniversarea Unirii Bucovinei cu Patria-Mamă, România.
Documentul Parlamentului României contrazice „narațiunea” unor neicanimeni umflați de sinecuriștii de servicii ai intelectualimii înfoiate și îmbuibate sub pulpanele largi ale lui Andrei Pleșu, ministrul de Externe care a avizat bombardarea Serbiei de Sfintele Paști în 1999, potrivit căreia frontierele nu pot fi schimbate pentru că suntem state ONU și nu se cade. Suntem state ONU dar și state membre - atât Ucraina cât și România - ale OSCE (Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa), organizația evoluată din CSCE. (Încă o notă pentru înfoiații apreciați - regretabil - de istorici cu pretenții: NU EXISTĂ Bucovina de Nord, NU EXISTĂ Ardealul de Nord; există doar nordul Bucovinei și nordul Ardealului. Sintagmele false respective fac parte din apanajul propagandei horthysto-staliniste).
Documentul la care face referire Marian Munteanu reamintește prevederile Actului final al Conferinței CSCE de la Helsinki (actuala OCSE - nota AN), care admite posibilitatea modificãrii frontierelor pe căi pașnice, diplomatice.
Respectiv, cităm din Actul Final semnat și de URSS a cărei succesoare de facto și de jure este și Ucraina, alături și în egală măsură cu Rusia:
„În cadrul dreptului internațional, toate statele participante au drepturi și obligații egale. Ele vor respecta fiecare dreptul celuilalt de a defini și conduce în mod liber relațiile sale cu alte state în conformitate cu dreptul internațional și în spiritul prezentei Declarații.
Ele consideră că frontierele lor pot fi modificate, în conformitate cu dreptul internațional, prin mijloace pașnice și prin acord. Ele au, de asemenea, dreptul de a aparține sau nu organizațiilor internaționale, de a fi sau nu parte la tratate bilaterale sau multilaterale, inclusiv dreptul de a fi parte sau nu la tratate de alianță; ele au, de asemenea, dreptul la neutralitate.”
Însăși actuala Ucraină, putem spune, s-a format în baza acestui Act Final, modificând, prin mijloace pașnice, frontiera fostei URSS. E drept, după momentul de demnitate din Parlamentul României a urmat cel de TRĂDARE NAȚIONALĂ prin Tratatul de „bună vecinătate” cu Ucraina întocmit de Adrian Severin și semnat de Emil Constantinescu cu dictatorul sângeros și criminal (a dat ordin pentru decapitarea unui ziarist) Leonid Kucima. Autorul acestor rânduri a fost expulzat din Ucraina de securitatea lui Kucima.
Sigur, nu zice nimeni să ne luăm cu forța ce este al nostru în actualul cadru. Nu avem nici forță și nici cu cine. De 32 de ani la conducerea României au fost numai agenți teleghidați ai căror fire tot la a „A Treia Romă” duc, spun specialiștii. Să nu ne amăgim. Dar, vorba lui Marian Munteanu, punctăm și noi „Just for the record”.
Iată documentul, scanat de arhivistul Victor Dogaru:
DECLARAȚIE din 28 noiembrie 1991 a Parlamentului României privind Referendumul din Ucraina, din 1 decembrie 1991
EMITENT: PARLAMENTUL
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 243 din 29 noiembrie 1991
1. Parlamentul României a luat cunostinta de hotãrârea autoritãților de la Kiev de a organiza la 1 decembrie 1991 un referendum asupra independentei Republicii Ucraina.
Profund atașat principiilor fundamentale ale respectãrii drepturilor și libertãților fundamentale ale omului și ale popoarelor de a-și hotãrâri soarta, Parlamentul României saluta hotãrârea autoritãților ucrainene de la Kiev de a organiza un referendum privitor la independenta Republicii Ucraina.
Având în vedere ca acest referendum ar urma sa se desfãșoare și pe teritoriile românești - Bucovina de Nord, Tinutul Herta, Tinutul Hotin, precum și județele din sudul Basarabiei -, Parlamentul României declară solemn că aceste teritorii au fost rupte din trupul țării, iar Pactul Ribbentrop-Molotov a fost declarat nul și neavenit, ab initio, de U.R.S.S. la 24 decembrie 1989 și de Parlamentul României la 24 iunie 1991.
Desigur, este dreptul Ucrainei sa organizeze un referendum pentru independența sa, dar acest referendum nu poate avea valabilitate în privința teritoriilor românești anexate abuziv de fosta U.R.S.S., teritorii care nu au aparținut niciodatã Ucrainei și sunt de drept ale României.
2. Parlamentul României reiterează atașamentul față de prevederile Actului final al Conferintei C.S.C.E. de la Helsinki, care admite posibilitatea modificãrii frontierelor pe căi pașnice, diplomatice.
3. Parlamentul României, declară solemn că referendumul organizat de autoritãțile de la Kiev în teritoriile românești încorporate cu forța în cadrul fostei U.R.S.S. - respectiv în Bucovina de Nord, Ținutul Herța, Ținutul Hotin, precum și în județele din sudul Basarabiei - este nul și neavenit, precum și consecințele acestuia.
4. Parlamentul României cere parlamentelor și guvernelor tuturor statelor care vor recunoaște independența Ucrainei să declare expres că această recunoștere nu se extinde asupra teritoriilor românești menționate.
5. Parlamentul României se pronunță pentru începerea unui dialog cu Parlamentul de la Kiev în vederea examinãrii, împreunã a problemelor stabilirii unor relații de buna vecinãtate și colaborare între România și Ucraina și invită, în acest scop, o delegație parlamentarã ucraineană ce urmeazã să efectueze o vizită la București, cât mai curând posibil.
6. Parlamentul României solicita guvernului țării să înceapã de urgență negocieri cu autoritãțile de la Kiev în problema teritoriilor românești anexate cu forta de U.R.S.S.
Această declarație a fost adoptatã de Parlamentul României în ședința din 28 noiembrie 1991, cu unanimitate de voturi.
Președintele Senatului României
Academician Alexandru Bârlădeanu
Președintele Adunării Deputaților
Marțian Dan
Citiți și DE CE TREBUIE DENUNȚAT TRATATUL CU UCRAINA. Florin Constantiniu: Pentru prima dată de la constituirea României Mari, un guvern român a cedat părți ale teritoriului național fără a fi amenințat cu agresiunea (7 iulie 1997)
Sau direct în conturile Media Root de la Banca Transilvania:
Autentifică-te sau înregistrează-te pentru a trimite comentarii.
Să semneze amu online, dacă mai are wifi/4G.
Evident sunt multe familii care traiesc adevarate tragedii. Nu este usor sa-ti parasesti caminul si cu copii mici in brate sa pleci unde vezi cu ochii. Ideea este alta, sunt aceleasi televiziuni care in ultimii doi ani au incasat milioane de euro ca sa bage spaima in noi cu nenorocirea numida covid si cu binefacerile vaxului.
La granite sunt intr-adevar oameni amarati, insa ieri am vazut in oras la o benzinarie ( rusesca, sic ! ) coada de masini cu numere de Ucraina, cea mai " amarata " fiind o "coreeana" de cativa ani. In rest numai germane, japoneze sau britanice produse in anii pandemiei, iar ocupantii lor erau blonde platinate cu haini de blana si baietasi " inapti " ptr a-si apara tara.
Astia, in frunte cu actorasul ajuns presedinte ar vrea ca NATO sa-si trimita trupele sa moara ptr " integritatea " Ucrainei. Care Ucraina ? 3/ 4 din ea sunt teritorii luate cu japca de la Lenin incoace si facute cadou RSS Ukraina.
Ma inteb daca doamne fereste, am fi fost noi refugiati la granitele Ucrainei, am fi fost primiti cu aceeasi
" solidaritate " de ucrainieni ?
Este momentul ca bravii nostri conducatori sa ceara oficial Ucrainei teritoriile care ne-au fost furate. Pardon, am spus cumva " bravii " ?
În mod pașnic, NU prin război
E teritoriul nostru istoric
Răpit de un guvern bezbojnic