Curtea de Apel București a admis plângerea avocatului Mihai Rapcea, revocând măsura controlului judiciar dispusă anterior de procurori în dosarul în care este acuzat de propagandă legionară și fascistă. Anunțul a fost făcut de Gabriela Calițescu. Potrivit jurnalistei, decizia pronunțată pe 7 iulie 2026 ridică restricțiile procedurale impuse acestuia, fiind considerată de susținătorii săi un succes pentru libertatea de exprimare.
Detaliile deciziei judecătorești
Instanța: Curtea de Apel București.
Soluția pe scurt: Revocarea controlului judiciar stabilit de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București (PCAB).
Stadiul dosarului: Ancheta penală principală continuă. Ridicarea controlului judiciar nu reprezintă o achitare, ci o desființare a restricțiilor de mișcare sau comunicare pe durata cercetărilor.
Hotărârea Curții de Apel este definitivă iar motivarea ei va suscita un larg interes
Astăzi 7 iulie 2026 orele 12 a avut loc la Curtea de Apel București judecata în dosarul având ca obiect contestația formulată de avocatul Rapcea Mihai împotriva ordonanței procurorului Bogdan Rocsin, prin care acesta dispusese măsura controlului judiciar pentru o durată de 60 de zile cu obligația pentru inculpat de a nu mai posta absolut nimic pe rețelele sociale sau pe blogul propriu.
Contestația a fost soluționată de dna judecător Isepciuc Elena Raluca din cadrul Secției I Penală a Curții de Apel București, fără prezența publicului, în procedură de cameră de consiliu.
Dezbaterile au fost ample, pledoariile avocaților acoperind aproape două ore, pe parcursul cărora au fost analizate critic aspectele de nelegalitate și netemeinicie aduse de contestatorul Rapcea Mihai. ”Ostilitățile” au fost deschise de avocat Elena Radu, bine-cunoscută publicului pentru analizele sale detaliate din diverse publicații online pe tema drepturilor și libertăților cetățenești.
Aceasta a invocat pe cale de excepție, cu titlu prealabil soluționării contestației, elemente de nulitate ale activității de urmărire penală, ce au fost ulterior dezvoltate și completate prin pledoaria avocatului Dan Chitic. Elementul central al pledoariei dnei avocat Elena Radu l-a constituit o solicitare de sesizare a Înaltei Curți de Casație și Justiție cu o cerere de pronunțare a unei hotărâri prealabile prin care aceasta să răspundă unor întrebări esențiale privind lipsa de predictibilitate și claritate a normei penale aplicabile în cauză (Legea Vexler), aceasta apreciind că în lipsa unei astfel de intepretări unitare, judecătorul Curții de Apel este lipsit de mijloacele necesare analizării elementelor constitutive ale infracțiunilor de care este acuzat Rapcea, în ”pipăirea” fondului cauzei.
În susținerea contestației propriuzise a vorbit av. Grațiela Romanov, care a detaliat aspectele de nelegalitate și netemeinicie ale ordonanței atacate, aceasta fiind completată de ceilalți 3 colegi prezenți în apărare.
Contestatorul Rapcea Mihai nu a considerat necesar să dea o declarație în fața instanței, apreciind suficiente apărările exprimate de echipa de avocați care îl reprezintă.
Procurorul de ședință a făcut o analiză succintă a condițiilor de admisibilitate ale cererii de sesizare a Înaltei Curți, solicitând respingerea acestei cereri dar și a excepțiilor invocate de apărare. Asupra fondului contestației, argumentele ample ale contestatorului nu au primit decât o palidă replică din partea reprezentantului Ministerului Public, procurorul de ședință fiind pus în postura inconfortabilă de a explica de ce procurorul de caz l-a considerat pe Mihai Eminescu ca fiind ”un precursor al mișcării legionare” și multe alte afirmații similare ce fuseseră demontate de apărare.
Instanța a declarat închise dezbaterile și după aproximativ o oră și jumătate pe portalul Curții de Apel a fost afișată soluția de admitere a contestației și de revocare a controlului judiciar. Din păcate, solicitarea de sesizare a Înaltei Curți de Casație și Justiție pentru pronunțarea unei hotărâri lămuritoare prealabile în ceea ce privește interpretarea unor termeni sau noțiuni din cadrul legii Vexler a fost respinsă ca inadmisibilă, deși o astfel de lămurire ar fi fost mai mult decât binevenită pentru a se fixa în mod concret care sunt limitele aplicării acestei infame legi, ce nu corespunde niciunei necesități reale a societății românești.
Hotărârea Curții de Apel este definitivă iar motivarea ei va suscita un larg interes deoarece în premieră, o Curte de Apel va analiza un set de apărări extrem de bine elaborate iar soluția va constitui cu siguranță o practică judiciară consistență pentru cazuri similare. Vom reveni cu un nou material după publicarea acestei hotărâri, în care vom comenta pe larg soluția judecătorului dar și efectele pe care această motivare le va avea asupra cauzelor similare în curs de instrumentare sau de soluționare.
Menționăm faptul că deși avocatul Rapcea Mihai a formulat către Baroul București și UNBR o solicitare de apărare a demnității profesionale, până la acest moment nici unul dintre forurile conducătoare ale avocaturii nu au dat curs solicitării acestuia.
La acest moment, practica Curții de Apel București pare să fie în favoarea libertății de exprimare, în condițiile în care chiar zilele trecute, un alt complet din cadrul Curții de Apel București a respins recursul Institutului Ellie Wiesel ce avea ca obiect schimbarea denumirii străzii Mircea Vulcănescu, cunoscut scriitor și filosof interbelic ce face obiectul unor încercări sistematice de eliminare din spațiul public, pe criterii de tip ”cancel culture”, în condițiile în care acesta era amintit chiar în Raportul Tismăneanu ca fiind unul dintre victimele regimului comunist, condamnat pe nedrept la ani grei de închisoare.
Precizăm că la acest moment pe rolul parchetelor și instanțelor din întreaga țară se află zeci, dacă nu chiar sute de cazuri instrumentate în baza legii Vexler, ”consultantul de specialitate” în toate aceste cauze fiind mereu același Institut Ellie Wiesel, condus de Alexandru Florian, fiul unui bine-cunoscut lider din perioada instaurării bolșevismului comunist de tip sovietic din România.
Faptele și acuzațiile halucinante
Avocatul Mihai Rapcea a fost reținut pe 25 iunie, de procurorii Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București, în baza unei ordonanțe care transformă simple postări pe rețelele sociale și deținerea unor volume istorice și a unor icoane ale unor sfinți contemporani instituiți oficial de Biserica Ortodoxă Română în infracțiuni grave.
Procurorul Bogdan Rocsin îl acuză pe Mihai Rapcea de propagandă legionară și instigare la ură etnică, însă apărările avocatului – care invocă libertatea de exprimare și caracterul artistic al manifestărilor – sunt catalogate de anchetatori drept „eschivă” și „strategie de eludare”.
Potrivit ordonanței, la 16 ianuarie 2026, Rapcea ar fi distribuit pe Facebook o înregistrare video realizată cu o zi înainte în curtea Ateneului Român, în care un participant, B. Alexandru, execută salutul legionar în fața unui dispozitiv artizanal dotat cu chipul lui Mihai Eminescu. Procurorii susțin că acest gest, replicat mecanic de dispozitiv, constituie „o punere în scenă artificială de natură să promoveze și să propage în spațiul virtual simboluri, gesturi și mesaje cu caracter vădit neolegionar și fascist, depășind astfel limitele constituționale ale libertății de exprimare”.
În plus, la 2 aprilie 2026, Rapcea ar fi promovat în public cultul lui Mircea Vulcănescu și Radu Gyr, prezentați drept „repere valorice și victime ale unor epurări ideologice”. În aceeași postare, avocatul ar fi afirmat că intenționează să poarte „steaua galbenă a lui David” și a acuzat instituțiile judiciare că se mobilizează exclusiv la „plânsetele și sesizările comunității evreiești”, creând o falsă dihotomie între „dosarele românilor” și „dosarele evreilor”. În fine, la 20 mai 2024, Rapcea ar fi distribuit un aforism din „Cărticica șefului de cuib” a lui Corneliu Zelea Codreanu.
Apărările lui Rapcea, catalogate drept „eschivă”
În declarația sa de „suspect”, Mihai Rapcea a contestat acuzațiile, susținând că demersurile sale s-au circumscris exclusiv exercitării dreptului la liberă exprimare în calitate de cetățean. Cu privire la distribuirea materialului video, acesta a negat în mod categoric implicarea, afirmând că răspunderea penală este strict personală și că nu a avut un aport activ în gestionarea paginii „Eminescu trăiește prin noi”. Referitor la incidentul din 15 ianuarie 2026, Rapcea a precizat că nu a fost implicat în proiectarea sau montarea dispozitivului și că prezența sa la fața locului a fost pur incidentală, limitată la strângerea componentelor tehnice.
În ceea ce privește acuzațiile de antisemitism, Rapcea a respins categoric caracterul ilicit al intervențiilor sale, calificând evenimentul drept un „manifest artistic” menit să taxeze clasa politică actuală. El a invocat fie lipsa de memorie, fie caracterul pur cultural și spiritual al volumelor și obiectelor deținute, contestând totodată probitatea rapoartelor Institutului „Elie Wiesel”, și invocând un litigiu administrativ anterior cu această instituție.
Procurorii, însă, nu au acceptat aceste apărări. În ordonanță, ei descriu poziția lui Rapcea ca o „strategie de apărare bazată pe eschivă, refuzul sistematic de a răspunde la întrebările de context ideologic și negarea selectivă a aspectelor probatorii care îi sunt defavorabile”. Anchetatorii îi reproșează că atunci când este confruntat cu elemente concrete, acesta „fie declară că nu înțelege legătura juridică cu obiectul cauzei, fie bagatelizează caracterul întrebărilor, catalogându-le drept tendențioase sau forțate”.
Perchezițiile și probele: volume istorice și obiecte religioase
În urma perchezițiilor efectuate la 25 iunie, la locuința, biroul și cabinetul de avocat al lui Rapcea, au fost ridicate mai multe elemente cu relevanță probatorie:
La locuința de fapt: două volume semnate de Radu Gyr („condamnat istoric pentru crime de război”), o icoană și o relicvă textilă provenind din veșmintele preotului Ilie Lăcătușu („asociat istoric cu Mișcarea Legionară”), precum și volumul „Marii inițiați ai Indiei și Părintele Paisie”, cu o dedicație olografă atribuită Sfântului Nicolae Velimirovici, „personalitate legată în perioada interbelică de liderul mișcării fasciste sârbe Zbor”.
La sediul profesional (cabinetul de avocat): un număr considerabil de volume și lucrări istorice centrate pe extrema dreaptă interbelică, inclusiv „Pentru Legionari” și „Cărticica șefului de cuib” de Corneliu Zelea Codreanu, unele în mai multe exemplare, alături de scrieri aparținând lui Ioan Ianolide.
În urma accesului la telefonul mobil: lucrarea programatică „Cărticica șefului de cuib” în format PDF, stocată în memoria dispozitivului.
Sau direct în conturile Media Root de la Banca Transilvania:
Autentifică-te sau înregistrează-te pentru a trimite comentarii.