În exclusivitate pentru Gândul, Cristian Jura – membru CNCD – a explicat care este temeiul legal al acestor eliminări de conținut online, dar și ce poate face un jurnalist căruia i-a fost eliminat conținut de pe pagină sau, în unele situații, i-a fost eliminată întreaga pagină.

„Este important să începem cu temeiul legal. Există Legea nr. 50 din 18 martie 2024 privind stabilirea unor măsuri pentru aplicarea Regulamentului (UE) 2022/ 2065 al Parlamentului European și al Consiliului din 19 octombrie 2022, privind o piață unică pentru serviciile digitale și de modificare a Directivei 2000/31/CE (Regulamentul privind serviciile digitale), precum și pentru modificarea și completarea Legii nr. 365/2002 privind comerțul electronic.

În temeiul acestei legi, autoritățile relevante pot dispune, prin ordin, ca furnizorii de servicii intermediare să acționeze împotriva unuia sau mai multor elemente de conținut ilegal. Mai simplu, ca platformele să elimine conținutul considerat ilegal de autoritățile relevante.

Este important să menționez și competența simetrică de a restabili conținutul în cazul în care conținutul eliminat respectă condițiile generale de utilizare ale furnizorului de servicii intermediare, dar a fost considerat în mod eronat ca fiind ilegal de către respectivul furnizor și a fost eliminat”, a declarat Cristian Jura, în exclusivitate pentru Gândul.

Cum funcționează „mecanismul”

Cristian Jura a explicat, totodată, și cum funcționează acest „mecanism” care are ca rezultat, în unele cazuri, eliminarea de conținut de pe platformele de socializare.

„Voi da ca exemplu Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, dar mecanismul este același la toate instituțiile. Așadar, se primește o sesizare la CNCD că există o pagină de Facebook/ Meta, de TikTok, un canal de YouTube sau altele care promovează conținut ilegal.

• Colegiul Director al CNCD se întrunește în ședință și analizează dacă acel conținut este ilegal sau nu.
• Dacă se constată că acel conținut este ilegal, se adoptă un Ordin prin care se dispune eliminarea, blocarea accesului, restricționarea accesului pe teritoriul României, de către Meta, a conținutului ilegal online identificat, precum și toate materialele conexe.
• Materiale conexe conținutului ilegal înseamnă o încărcare sau redistribuire, în mod integral sau parțial, pe platformă online, de către alți utilizatori ai platformei a mesajului cu conținut ilegal identificat.

Următorul pas este comunicarea ordinului către platforma pe care a fost postat mesajul cu conținut ilegal, iar platforma are obligația să elimine respectivul conținut”, a precizat Cristian Jura.

Ce înseamnă conținut ilegal

„Ceea ce este ilegal în spațiul fizic, este ilegal și în spațiul online”, avertizează Cristian Jura, explicând și ce înseamnă „conținut ilegal”, sintagma care, în ultima perioadă, se află în centrul atenției.

„Trebuie să fac o precizare importantă. Ceea ce este ilegal în spațiul fizic, este ilegal și în spațiul online. Nu există legi diferite pentru online și pentru spațiul fizic.

• Conținutul ilegal se referă la legislația specifică fiecărei instituții relevante.
• Pentru CNCD, legislația specifică este OG 137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare, pentru CNA este Legea audiovizualului și așa mai departe.
• Practic, fiecare instituție aplică legislația proprie.

Ceea ce CNCD a făcut și până acum, a sancționat conținut online, doar că era foarte dificil de eliminat conținutul sancționat. Prin Legea nr. 50/2024 se facilitează exact eliminarea conținutului online. Într-un prim pas, se constată că un anumit conținut este ilegal, în pasul doi, acel conținut este eliminat.

Este foarte important de știut că este un act administrativ prin care o autoritate sau o instituție publică, ori o autoritate judiciară dispune ca furnizorii de servicii intermediare să acționeze împotriva unui anumit element sau a mai multor elemente de conținut ilegal”, a detaliat Cristian Jura.

CNCD a emis 5 ordine prin care a constatat și eliminat conținut ilegal de pe platformele Facebook/Meta și TikTok

Ordinele emise pot fi contestate în contencios administrativ la Curtea de Apel București, iar asta înseamnă că dacă cineva se simte nedreptățit și consideră că nu a avut postări cu conținut ilegal, poate contesta Ordinele de eliminare a conținutului ilegal la Curtea de Apel București.

„După epuizarea tuturor căilor de atac interne, persoana care consideră că i-a fost eliminată o anumită postare în mod nedrept poate ajunge chiar la Curtea Europeană a Drepturilor Omului.

Este un proces de durată, dar în acest fel se respectă toate garanțiile procesuale. Mai mult decât atât, prin faptul că există acest filtru al instanțelor naționale și internaționale, se poate clarifica dacă un anumit conținut, un anumit subiect, o anumită tematică este cu adevărat ilegală sau nu, cu toate consecințele ce vor deriva din acest fapt.

Apreciez că stabilirea limitelor libertății de exprimare în general, a limitelor de exprimare a unor jurnaliști, a intrat într-o nouă etapă și până nu vom avea decizii definitive de instanță sau de la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, practic o jurisprudență de referință, va fi dificil de încadrat în ce măsură anumite subiecte se înscriu sau nu în limitele libertății de exprimare”, mai spune Cristian Jura, în exclusivitate pentru Gândul.

Până în acest moment, a mai precizat Cristian Jura, CNCD a emis 5 ordine prin care a constatat și eliminat conținut ilegal de pe platformele Facebook/Meta și TikTok, legate de antisemitism și de promovarea cultului persoanelor vinovate de săvârșirea unor infracțiuni de genocid contra umanității și de crime de război.