În 2017, fără nici o consultare publică a cetățenilor orașului, Primăria Capitalei reprezentată de Gabriela Firea a decis să creeze un "logo" al Bucureștiului. Nimeni din Primărie nu a explicat pentru ce este nevoie de un "logo" când Bucureștiul reconfirmase în 1993 stema sa din 1921 cu Sfântul Dimitrie, ocrotitorul orașului, pe scut.
Elementele de pe stema Capitalei au semnificații istorice și religioase fiind legate de istoria Bucureștiului și a României creștine și reproduc stema stabilită în 1921 de către Comisia consultativă de heraldică, al cărei președinte a fost istoricul Dimitrie Onciu.
Sfântul Dumitru Basarabov este prezent în prim-planul stemei întrucât este patronul orașului București, proclamat ca atare de Mitropolitul Filaret al II-lea (1792-1793) și introdus pentru prima
oară pe stema capitalei prin decretul domnesc emis de Alexandru Ioan
Cuza în data de 7 decembrie 1864. Este de amintit că în urma ciumei lui Caragea din 1813-1814, când Sfântul a făcut mari minuni în București, evlavia populară a sporit considerabil. Iată că acum, când Sfântul urmează să fie sărbătorit pe Dealul Patriarhiei și pentru a ajuta poporul român lovit de coronavirus, Guvernul sectant al României vrea să interzică salvarea populației prin minunile Sfântului.
Noul "logo" impus bucureștenilor a fost ales în 2017 după ce Juriul aprobase un alt logo care s-a dovedit un plagiat cras al imaginii reprezentative a Taipeiului, produs de un oarecare timișorean, Narcis Teodor Lupou. Noul "logo", am fost informați atunci, a fost creat de Alexandru Mihai Nenciu și reprezintă "un cumul de valori reprezentative pentru București", potrivit comunicatului de presă dat de Primăria Capitalei. Autorul susține că simbolul este suma a patru edificii reprezentative pentru Capitală, și anume Arcul de Triumf, Palatul CEC, Ateneul și Arena Națională. Într-un oraș care are biserici-bijuterii cu sute de ani vechime, ridicate de mari domnitori ai României, ca Sfântul Constantin Brâncoveanu sau Mihai Viteazul, acestea ar fi clădirile-simbol ale Capitalei, cu "Arena Națională" în frunte. Și această explicație stupidă a trebuit să fie înghițită, fără drept de apel, de peste 2.000.000 de români. Inteligentul logo - care, și el, pare copiat după un logo al orașului Bologna - a costat bucureștenii 50.000 de lei dar adevărata afacere a urmat după, cu inscripționarea lui în sute și sute de mii de exemplare pe diferite suporturi, de la steaguri și bannere la troilebuze și autobuze. Și-uite așa a fost eliminat Sfântul Dimitrie din iconografia Capitalei României. "Chiar dacă se naște mai greu, un logo al orașului este necesar, ca element de identitate, atât pentru locuitorii săi, cât și pentru cei care îl vizitează. Trebuie sa intrăm în rândul lumii civilizate și în acest domeniu", a declarat primarul Capitalei, Gabriela Firea, la momentul festiv. Cu alte cuvinte, ați înțeles, cu Sfântul Dimitrie pe stemă nu prea eram "în rândul lumii civilizate"... Să mai amintim că de Crăciunul lui 2019, Primăria ne-a oferit în București... fotbaliști și nu scene de Crăciun? Oricum s-ar fi denumit acest exercițiu inutil oligologofren el rămâne un pas către decreștinarea imagologică a României. La anul, când se împlinesc 100 de ani de la instituirea Stemei originale, ar fi cazul să dispară în neant și urâciunea de "logo". Până atunci vă oferim un documentar al agenției de presă a Patriarhiei Române, Basilica.ro:
Ocrotitorii Bucureștiului: De la Maica Domnului la Sfântul Dimitrie cel Nou
Bucureștiul îl are ca ocrotitor în prezent pe Sfântul Cuvios Dimitrie cel Nou, însă, în decursul istoriei, capitala României a avut mai mulți patroni spirituali. Evlavios din fire, poporul român și-a așezat, aproape întotdeauna, începutul organizării unui oraș sub ocrotirea unor sfinți.
MAICA DOMNULUI, PRIMA OCROTITOARE A CAPITALEI
Potrivit unei tradiții, patronul spiritual se găsea reprezentat pe însemnul administrativ al conducerii orașului. În această situație se află și Bucureștiul.
Pe actul emis de cel dintâi județ (titlu din vechime care desemna primarul de astăzi) cunoscut al capitalei se regăsește un sigiliu rotund în care este înfățișată Maica Domnului. Sursa imagine: Istoria Bucurescilor.
Profesorul Gheorghe Vasilescu a explicat de ce se regăseau însemne religioase pe sigiliile oficiale.
Întreaga activitate a conducerii administrative a Bucureștiului era legată în această epocă de biserica „pazarului” (Bazarul sau târgul orașului) de lângă Curtea domnească.
În această biserică se făcea alegerea membrilor Sfatului orășenesc, în fiecare an, primăvara, unde li se încredințau și însemnele demnității lor, împreună cu catastiful orașului, în care se treceau schimbările de proprietăți, și tot acolo se păstra sigiliul Bucureștiului.
Cum sigiliul orașului înfățișa în această vreme pe Maica Domnului cu Pruncul Iisus, logic este că biserica din „pazar" avea acest hram. Și, potrivit tradiției, hramul bisericii în jurul căreia se desfășura viața obștească era luat ca regulă generală, drept patron al orașului.
Într-un studiu semnat de istoricul Laurențiu Rădvan se menționează faptul că raportarea reprezentării din sigiliu la o biserică din oraș și, implicit, la hramul acesteia, ține de specificul organizării medievale a orașelor.
„Și în alte cazuri din Țara Românească și Moldova, emblemele celor mai vechi sigilii trimit la patronul religios (…) Prin urmare și la București, locuitorii și-au ales un patron spiritual, Sfânta Maria, după hramul unei biserici pe care ei au considerat-o importantă la vremea când domnul le-a confirmat drepturile”[1]
Istoricul Gheorghe Ionescu Gion amintește de un act emis, în 1678, de Stan județul, în care apare sigilul orașului și menționează că „pecetia orașului dintru acele vremurie Maica Domnului cu dumnezeiescul prunc în brațe și cu exerga: acestă-i pecetia orașului Bucuresci”[2].
Laurențiu Rădvan menționează că „sigiliul a avut mai multe variante, până când a ieșit din uz, fiind înlocuit de un altul, în care este reprezentată scena Bunei Vestiri (datând cel puțin din 1643-1644), din vremea județului Gherghina)”[3].
SFINȚII ÎMPĂRAȚI ȘI SFÂNTUL DIMITRIE
Lucrurile s-au schimbat după aducerea moaștelor Sfântului Dimitrie cel Nou la București de generalul Petru Saltâcov, în 1774. Datorită ajutorului oferit de Sfântul Cuvios Dimitrie cel Nou în timpul ciumei lui Caragea, dar și în alte momente grele pentru locuitorii capitalei, precum seceta din 1817 sau holera din 1831, a crescut evlavia bucureștenilor pentru sfântul ale cărui moaște se află la Patriarhie.
În acest sens, Mitropolitul Filaret al II-lea (1792-1793) îl va proclama ocrotitor al Bucureștiului.
În mod oficial, Sfântul Dimitrie cel Nou a fost introdus pentru prima oară pe stema capitalei prin decretul domnesc emis de Alexandru Ioan Cuza în data de 7 decembrie 1864. Însă, printr-o confuzie, a fost reprezentat Sfântul Dimitrie Izvorâtorul de Mir (sărbătorit în 26 octombrie).
Prin decretul nr. 1740 din 7 decembrie 1864, publicat în Monitorul Oficial, nr. 277 din 11/23 decembrie, Vodă Cuza, după raportul lui M. Kogălniceanu, ministru la „Departamentul de Interne, Agricultură și Lucrări Publice”, întemeindu-se și pe „Chibzuirea Consiliului Comunei București”, fixează ca „arme” ale Bucureștilor „un scut cu sîntul marele martir Demetriu (patronul orașului), pe cîmp de azur, surmontat de o coroană murală și terminat de o eșarpă tricoloră avînd de tendințiă: la dextra, un păstor cu un cîne, în suvenirea originei tradiționale a orașului (Bucur păstorul, fundatorul Bucureștilor) și la senestra un herald cu armele țării sub coroana domnească, ca semn de oraș capitală”. Noua stemă din 1864 renunță la tenanți și introduce deviza „Patria și dreptul meu”. [5]
De asemenea, versiunea heraldică din 1930 a menținut confuzia, fiind preluată apoi și de actuala stemă a municipiului, aprobată în 1992. Pe site-ul oficial al Primăriei Municiupului București se menționează că Ocrotitorul Bucureștilui este Sfântul Dimitrie Basarabov.
[1] Laurențiu Radavan, „Mircea Ciobanul și așezarea orașului București”
[2] Gheorghe Ionescu-Gion, Istoria Bucurescilor, p. 724.
[3] Laurențiu Radavan, „Mircea Ciobanul și așezarea orașului București”
[4] Idem, p. 731
[5] Emil Vîrtosu, Bucureștii și Sigilografia.
Foto credit: Basilica.ro / Raluca Ene
Sau direct în conturile Media Root de la Banca Transilvania:
Autentifică-te sau înregistrează-te pentru a trimite comentarii.