Războiul din Ucraina, declanșat odată cu invadarea de către trupele rusești a teritoriului acestui stat, urmată de implicarea directă și a altor state, preponderent membre NATO, a pus pe jar populația din România.

Cei mai mulți dintre români, în necunoștință de cauză, fără o cultură în domeniu, majoritatea fără o minimă pregătire militară și cunoștințe în domeniu, se tem de consecințe grave asupra vieții lor, inclusiv de o ripostă a Rusiei îndreptată împotriva țării, ca urmare a implicării armatei române în acest conflict. Românii sunt convinși că bazele americane de la Deveselu, locul unde este amplasat scutul antirachetă american, sau baza aeriană de la Kogălniceanu, ar putea constitui eventuale ținte pentru Rusia. De asemenea, și Portul Constanța, obiectiv strategic în Marea Neagră, care va deveni, este de așteptat, zonă de confruntări navale, ar putea constitui un obiectiv vizat de un un atac aerian.

Pregătirea românilor pentru supraviețuire aproape de zero

Mai mult, românii se gândesc chiar și la o invazie terestră, și își amintesc, de altfel, de o declarație mai veche a liderului de la Moscova, care a spus că „dacă își propune, ar putea ajunge la București cu trupele în maxim trei ore”.

În acest context, românii au început să se gândească în mod serios la ce ar trebui, ce ar putea să facă în situația în care România ar fi atacată, în situația în care o parte din orașe ar putea fi bombardate, și zone întregi ar putea fi invadate terestru de trupe rusești. Desigur, mai mult ca sigur că această posibilitate tinde spre zero, iar majoritatea specialiștilor militari sau politicieni exclude toată această situație.

Mentalul colectiv lucrează însă altfel. Cultura în materie a populației este combinație de amintiri și experiențe ale înaintașilor, din timpul celui de-al doilea război mondial, scenariu de film, informații din prezent, plasate în media în mod diversionist sau doar neprofesional. Toate acestea conduc la crearea unei stări de frică, de temere colectivă față de situație, care chiar dacă are o probabilitatea foarte redusă de a deveni realitate, poate produce chiar isterie.

Un român îi învață pe români cum să lupte pentru a supraviețui în caz de război

Brusc oamenii au devenit interesați de ceea ce ar trebui să facă în situația în care România ar fi angrenată într-un război cu Rusia, și merg cu imaginația până la eventualitatea în care, în mod direct spus, ar putea fi confruntați cu prezența trupelor rusești chiar pe străzile din orașele în care trăiesc.

În încercarea de a limpezi această stare de frică, de incertitudine, de neștiință a ceea ce trebuie făcut într-o astfel de situație extremă, reporterul IMPACT.RO a luat legătura cu unul din cei mai buni instructori de supraviețuire din lume. Un român. Dan Dumitru, pe care îl vom prezenta în cele ce urmează.

Zeci de temeri, soluții specifice

Acest material a fost gândit de autor, într-o primă fază, doar ca un interviu. Forma articolului este însă una mai complexă, într-o încercare de a realiza, atât cât permite cadrul editorial, un foarte concis curs de supraviețuire urbană.

Acesta conținând referiri la, așa cum deja am spus, tehnici de supraviețuire urbană, soluții pentru situații extreme, mici proceduri din diferite domenii, cum ar fi sanitar, de obținere a apei și de sterilizare a acesteia, de găsire a hranei, de identificare a conservelor alterate, de preparare a unor diferite lucruri care nu ar mai putea fi atacate într-o situație post atac sau post invazie, de la haine, încălțăminte, mijloace de transport mecanice sau electro propulsate ori de alt fel, sau mijloace de comunicare la distanță artizanale, improvizate. Tehnici de ascundere și camuflare, individuală sau de grup, tehnici de apărare, individuală sau de grup restrains (grup constituit ad-hoc, familie ș.a.). Tehnici de evadare din zone încercuite (urbane sau naturale), tehnici de deplasare în teren și de orientare (zi și noapte), tehnici de obținere a hranei, de căutare a acesteia, de a identifica hrană naturală comestibilă, fără risc de otrăvire sau intoxicare.

Dan Dumitru, al treilea, ca valoare, Instructor de Supraviețuire Urbană din lume

Trei licențe, patru masterate, fost luptător în SIAS, centură neagră la Aikijutsu și Police Self Defense.

Așadar, despre supraviețuire urbană în general și despre nivelul la care se află în acest moment, românii, din punctul de vedere al pregătirii și instruirii elementare în situații extreme, mai ales în contextul actual geo politico militar din regiunea în care România se află sub risc major, reporterul IMPACT.RO a stat de vorbă cu Dan Dumitru, colonel în rezervă, fost luptător în Serviciul de Acțiuni și Intervenții Speciale (SIAS) din cadrul Inspectoratului General de Poliție (IGP), Instructor de Supraviețuire Urbană, certificat de Survival International World Association. Al treilea din lume ca nivel de pregătire și valoare.

Dan Dumitru are o biografie educațională profesională impresionantă. Născut în 1968, are trei facultăți absolvite. Academia de Sport (arte marțiale și de autoapărare), Academia de Poliție „Al. Ioan Cuza” (Înalt Management Strategic) și Facultatea de Drept. A absolvit, de asemenea, alte trei instituții postuniversitare și are patru masterate. Începuse și Agronomia, dar a abandonat. Dan Dumitru are opt lucrări de cercetare științifică publicate în domeniul Apărării și Securității Naționale la Academia Militară.

Este instructor de arte marțiale, și, printre altele, Președintele Close Combat România, artă marțială în care deține centura neagră cu 10 DAN. Deține, de asemenea, 9 DAN în Aikijutsu și 10 DAN în Police Self Defense. Plus centura neagră cu 1 DAN în Aikido

Introducere în lupta pentru supraviețuire

Dan Dumitru nu crede într-o invadare a României în cazul unui conflict armat direct, în situația izbucnirii unui război în Ucraina, dar este absolut convins că o minimă cunoaștere a tehnicilor de supraviețuire urbană, și mai apoi, o aprofundare a acestora și un antrenament constant specific, pot fi de mare folos pentru oricine, fie că este adult ori tânăr sau chiar copil, fie că este bărbat sau femeie.

Dan Dumitru a antrenat de-a lungul vremii oameni fără nici cea mai mica pregătire paramilitară, cu condiție fizică departe de cea a unui sportiv, oameni care, de exemplu, nu știau să înoate, și care, după doar câteva zile, erau capabili nu doar să înoate, ci și să facă scufundări. Al treilea instructor în supraviețuire urbană din lume, iată, un român, ne introduce, prin noțiuni de bază și relatări din experiența sa, la care adaugă și alte considerații pe marginea acestei teme a supraviețuirii în condiții extreme, în această lume pe care mulți dintre noi nu au văzut-o decât în filme sau despre care au citit în cărțile de aventuri.

Românii nu sunt pregătiți fizic și nu au noțiuni de bază în supraviețuire

Înainte de a intra în subiect, Dan Dumitru a ținut să sublinieze faptul că românii nu sunt, la ora actuală, absolut de pregătiți să facă față unor situații specifice unui război în derulare pe teritoriul țării și chiar în orașele, localitățile în care locuiesc.

În condițiile în care sistemul educațional nu a mai acordat, o spune el, aproape deloc spațiu, timp unei pregătiri fizice de bază ori chiar sportive temeinice în școală, începând chiar cu clasele mici, în condițiile în care părinții cedează prea ușor dorințelor copiilor și îi scutesc prin tertipuri medicale de orele educație fizică și sport, iar medicii de familie eliberează prea ușor scutiri medicale pentru scutirea de aceste ore, copiii, tinerii, captivi ai unei lumi din ce în ce mai tehnologizate, internetului, virtualului au ajuns să nu știe, practic, să se mai descurce aproape deloc în natură sau să se confrunte fizic cu teren ostil, accidentat, cu situații în care ar putea fi nevoiți să-și caute hrană și apă bună de băut, să se adăpostească, să se ascundă și să se ferească de inamici.

Ori de invadatori străini de stradă, ori de bande de jefuitori care se formează, în astfel de situații, în orașe sau care sunt migratoare între diferite zone, bande de indivizi lipsiți de scrupule, care, fără milă, sunt capabile să atace, să jefuiască, să violeze ori chiar să ucidă. Pentru hrană, pentru îmbrăcăminte sau încălțăminte sau pentru oricare alt obiect de care ar avea nevoie. Sau doar pentru distracție.

Tinerii cumpără accesorii pentru supraviețuire, dar nu știu să le folosească

Magazinele cu accesorii de călătorii, excursii sau antrenament cu arme albe mai mult sau mai puțin exotice, sunt căutate și își câștigă tot mai mulți clienți. Este vizată doar distracția, epatarea unor calități fictive, ori satisfacerea unui ego teribilist. Puțini tineri știu, însă, cum să folosească un cuțit, cum să-l țină în mână, cu ce priză, cum să se apere sau să-și făurească obiecte necesare supraviețuirii.

Puțini știu să aprindă focul cu cremene și amnar, puțini, de asemenea, știu să aleagă o lanternă sau cum să aprindă o spirtieră sau să purifice o apă luată dintr-o baltă, de exemplu. Și exemplele pot continua.

Ce nu ar trebui să lipsească dintr-o casă

Pe Dan Dumitru, care se află în acest moment în Dublin, Irlanda, l-am abordat, încă de la începutul convorbirii noastre, cu acest aspect, al kit-ului minim de supraviețuire.

Dan Dumitru: „Chiar dacă, în caz de atac și eventual bombardament am fi tentați să părăsim orașul care ar putea deveni oricând o țintă, să zicem că nu vrem să abandonăm totuși casa noastră, apartamentul. Ei bine, în casa noastră nu ar trebui să lipsească resurse de hrană pentru vreo șase săptămâni, pentru toți membri familiei. Tot ce poate fi depozitat și nu este perisabil, care au date termen de valabilitate cât mai lungi. Plus cantități considerabile de apă, medicamente, pături și tot ce credem noi că ne este de folos, fără să depindem de alții.

Integral la IMPACT.RO