Foto:a1.ro
ACTUALIZARE 11.04/ 9:20 Două zboruri cu muncitori sezonieri pentru Germania sunt programate, sâmbătă, din Sibiu, spre Germania, au declarat, pentru MEDIAFAX, reprezentanții Prefecturii județului. Potrivit purtătorului de cuvânt al Prefecturii Sibiu, Andreea Ștefan, în mod excepțional, Autoritatea Aeronautică Civilă Română a aprobat alte două zboruri de pe Aeroportul Internațional Sibiu, în cursul zilei de sâmbătă, conform Mediafax.
„Primul zbor este programat la ora 10.20, iar al doilea este programat la ora 18.00”, a spus Ștefan.
Două curse charter au plecat joi și alte două vineri, de pe Aeroportul din Sibiu, spre Dusseldorf, Baden Baden și Karlsruhe.
Mai multe aeronave vor pleca și de la Timișoara în perioada următoare pentru a transporta români în Germania. Prima aeronavă care duce de la Timișoara muncitori români în Germania, va ajunge pe Aeroportul din Dusseldorf în jurul orei 18,00. Potrivit prefectului Liliana Oneț, pentru plecarea muncitorilor nu se așteaptă a fi întâmpinate problemele de la Cluj. Asta și pentru că, de la Timișoara sunt programate a pleca doar cinci curse, dispuse câte una în fiecare zi, în perioada următoare.
”Am avut deja o serie de discuții pe această temă. Nu ne așteptăm la problemele care au avut loc joi, la Cluj, de la Timișoara va pleca doar câte o aeronavă pe zi. Au fost luate toate măsurile necesare pentru a păstra distanțarea în aeroport și în afara acestuia. Vor fi prezenți în aeroport, înaintea îmbarcării medici de la DSP, jandarmi și de la Poliția Transporturi”, a declarat prefectul de Timiș pentru Evz.ro.
Primul avion care va transporta muncitori bănățeni spre Germania e programat să decoleze sâmbătă, 11 aprilie. Următoarele transporturi vor avea loc în zilele de 14, 16 și 26 aprilie, iar ultimul pe 5 mai
ACTUALIZARE 20:00 Celor aproximativ 540 de persoane care au venit în cursul zilei de vineri la Aeroportul Internațional Iași să se îmbarce în curse charter pentru a pleca la muncă în Germania li s-a permis să părăsească România în urma unei derogări, a informat directorul Aeroportului Internațional Iași, Cătălin Bulgariu, potrivit Agerpres.
„Am primit aprobare pentru trei curse care vor decola astăzi cu destinația Germania, ca urmare a ridicării suspendării zborurilor. Acum avem în proces de îmbarcare pasageri pentru o aeronavă care va zbura către Baden Baden, urmând ca la ora 16:00 să fie cursa de Nuremberg și la ora 18:00, cursa de Dusseldorf. Ne pare rău că pasagerii au fost nevoiți să se întoarcă spre case în această dimineață, dar a fost ca urmare a suspendării zborurilor ca urmare a aplicării ordonanței militare. Pentru că a fost dată derogare de la ordonanța militară pentru ziua de astăzi procesăm îmbarcarea pasagerilor cărora le urăm succes la muncă în Germania!”, a declarat presei directorul Aeroportului Internațional Iași, Cătălin Bulgariu.
ACTUALIZARE 12:24 Două zboruri charter cu aproximativ 350 de muncitori sezonieri cu destinația Germania ar fi trebuit să decoleze azi de pe Aeroportul Iași. Cele două curse au fost anulate, a anunțat directorul Aeroportului. Alte șase curse au fost anulate și la Cluj-Napoca.
Alte patru curse charter au fost anulate la Cluj-Napoca. Oamenii au fost organizați de jandarmi, pentru a nu mai exista probleme cum au fost cele de ieri, și așteaptă în continuare să plece la muncă în străinătate.
La Iași, cei aproximativ 350 de muncitori au fost îmbarcați în autocare și transportați acasă.
ȘTIREA INIȚIALĂ
În plină stare de urgență, după Cluj, a venit rândul Iașiului să adune pe aeroport sute de români, care vor pleca la muncă în străinătate. Peste 300 de oameni urmează să se îmbarce către Germania pentru a lucra ca muncitori sezonieri, în plină pandemie de coronavirus.
Două zboruri charter sunt programate să decoleze vineri de pe Aeroportul Iași, cu destinația Germania. Directorul Aeroportului Iași a afirmat că un autocar cu pasageri a sosit deja și a cerut prezența Jandarmeriei în zonă.
Puțini purtau măști de protecție sau mănuși, iar despre resepectarea măsurilor de distanțare socială, nici nu s-a pus problema
Două zboruri sunt programate vineri de pe Aeroportul Iași. Una dintre curse, programată la ora 13, are destinația Baden - Baden și este operată de Tui Fly. Celălalt zbor pleacă spre Nuremberg, la 13:30, fiind operat de Sunexpress, transmite News.ro.
Directorul aeroportului Iași, Cătălin Bulgariu, estimează că 350 de muncitori sezonieri vor pleca spre Germania. Un prim autocar a sosit deja la aeroport și a cerut prezența jandarmilor începând cu ora 9.Măsura a fost luată după ce aproape 2.000 de oameni s-au îmbulzit joi la Aeroportul Cluj-Napoca, în pofida măsurilor de distanțare socială impuse în contextul epidemiei de coronavirus.
„Am solicitat prezența echipajelor Jandarmeriei începând cu ora 9:00. Nu dețin date exacte cu privire la numărul celor care se vor îmbarca astăzi, dar estimez că vor fi 350 de persoane”, a precizat Bulgariu pentru sursa citată.
Prezența a peste 1.500 de muncitori sezonieri pe Aeroportul Cluj-Napoca, fără a respecta regulile privind distanțarea socială, a stârnit reacții vehemente din partea autorităților.
În urmă cu o săptămână, Administrația Prezidențială anunța că președintele Klaus Iohannis a discutat la telefon cu omologul german, Frank-Walter Steinmeier, context în care a încurajat o cooperare strânsă între autoritățile din cele două țări pentru combaterea efectelor negative asupra lucrătorilor români care activează în Germania. Iohannis s-a referit în special la muncitorii cu contracte temporare, respectiv asupra lucrătorilor detașați și sezonieri, a precizat Administrația Prezidențială.
Sau direct în conturile Media Root de la Banca Transilvania:
Autentifică-te sau înregistrează-te pentru a trimite comentarii.
VENI (venind au adus coronavirusul - ca ei n-au nimic; doar se simteau foarte bine)
VIDI (au plecat prin tara sa-si vada rudele sau pur si simplu se plimbau de tampiti pe strazi)
VICI (la un ordin! ...au plecat inapoi de unde au venit cu contracte sezoniere de munca in agricultura)
Si mai stam si ne intrebam de ce suntem priviti rau prin Europa.
DECRETUL LUI IOHANNIS ESTE LOVITURA DE STAT – Iata argumentatia juridica fara cusur care demonstreaza ca prin decretul privind instituirea starii de urgenta Klaus Iohannis si Ludovic Orban au uzurpat puterea Parlamentului, au interzis functionarea Justitiei si a Ministerului Public, cu afectarea grava a drepturilor omului. Avocatul Corneliu-Liviu Popescu: "Pentru Presedinte trebuie sa atraga raspunderea constitutionala penala a condamnarii pentru inalta tradare". Democratia este in pericol!
Scris de: Elena DUMITRACHE | pdf | print
10 aprilie 2020 14:22
Vizualizari: 10932
Criticat inca din prima zi sub aspectul legalitatii, dat fiind ca a aparut in Monitorul Oficial in doua forme – odata fara contrasemnatura premierului Ludovic Orban, odata avand aceasta semnatura – decretul privind instituirea starii de urgenta pe teritoriul Romaniei semnat in 16 martie 2020 de Presedintele Klaus Werner Iohannis poate fi privit ca actul oficial prin care s-au pus bazele loviturii din stat. Si totul s-a intamplat in timp ce Organizatia Mondiala a Sanatatii declara pandemie la nivel global din cauza COVID-19 (coronavirus), iar tara noastra inregistra primele decese ale unor persoane infectate cu acest virus.
Prevederile decretului privind instituirea starii de urgenta contin elemente clare care arata ca puterea Parlamentului a fost uzurpata prin acest act, ca functionarea Justitiei a fost interzisa, iar drepturile omului calcate in picioare. Si totul cu o semnatura (sau doua, in functie de editia din Monitorul Oficial). Decretul in sine, dupa cum veti vedea, poate fi privit ca un abuz care ii poate atrage presedintelui raspunderea penala pentru inalta tradare, iar premierului Ludovic Orban (pentru contrasemnatura din Monitorul Oficial nr. 212 din 17 martie 2020 pentru Decretul Presedintelui Romaniei nr. 195/16.03.2020) raspunderea penala pentru fapta savarsita in exercitiul functiei.
Cel care semnaleaza, legitim, nelegalitatea decretului semnat de Iohannis, prin care tara a fost pusa pe butuci, este avocatul Corneliu-Liviu Popescu (foto 2), cel care de altfel, a intreprins in cursul zilei de 9 aprilie 2020 demersurile pentru intrarea in legalitate a acestui act, respectiv:
-A formulat plangere prealabila prin care a solicitat presedintelui Klaus Iohannis (foto 1 stanga) si primului ministru Ludovic Orban (foto 1 dreapta) sa revoce in parte Decretul nr. 195/2020, pentru nelegalitatea continuta la capitolele V si VII din anexa 1 la Decretul 195/2020, prin care s-au luat masuri de natura legislativa (desi acest atribut revine Parlamentului);
-A depus o Petitie la Avocatul Poporului in care sesizeaza incalcarea drepturilor sale fundamentale prin aplicarea dispozitiilor cuprinse la capitolele V si VII.
In cele doua actiuni, avocatul Corneliu-Liviu Popescu reclama faptul ca prin prevederile cuprinse la cele doua capitole din Anexa nr 1 a Decretului privind instituirea starii de urgenta au fost adoptate masuri cu caracter legislativ, fiind uzurpata puterea legiuitoare a Parlamentului (ori, prin delegare, a Guvernului), interzisa functionarea Justitiei si a Ministerului Public, si afectate in mod grav drepturile omului.
Or, in fata acestor elemente, precizeaza avocatul Corneliu-Liviu Popescu, in prezent asistam la "ceea ce juridic se cheama o lovitura de stat"!
Concret, in plangerea prealabila, respectiv petitia depusa la Avocatul Poporului, profesorul Corneliu-Liviu Popescu a aratat ca, prin Decretul privind instituirea starii de urgenta, Klaus Iohannis a stabilit si impus regimul starii de urgenta, cu restrangerea exercitiului drepturilor omului, desi acest atribuit revenea Parlamentului, prin lege, ori Guvernului, prin ordonanta.
De altfel, aceste aspecte sunt clar stipulate in Constitutia Romaniei la art. 53 alin. (1) - "Exercitiul unor drepturi sau al unor libertati poate fi restrans numai prin lege si numai daca se impune, dupa caz, pentru: apararea securitatii nationale, a ordinii, a sanatatii ori a moralei publice, a drepturilor si a libertatilor cetatenilor; desfasurarea instructiei penale; prevenirea consecintelor unei calamitati naturale, ale unui dezastru ori ale unui sinistru deosebit de grav". - si art. 73 alin. (3) lit. g) - "Prin lege organica se reglementeaza regimul starii de asediu si al starii de urgenta".
Pentru aceasta lovitura de stat, astfel cum este reglementata juridic, avocatul Corneliu-Liviu Popescu considera ca Presedintele Romaniei trebuie sa raspunda constitutional politic cu demiterea din functie si penal cu condamnarea sa pentru inalta tradare (art. 398 Cod Penal). La randul sau, premierul Ludovic Orban, pentru contrasemnatura de pe Decretul privind instituirea starii de urgenta pe teritoriul Romaniei, ar trebui sa fie tras la raspundere constitutionala politica prin demiterea prin motiune de cenzura si penal pentru fapta savarsita in exercitiul functiei.
Asteptam cu interes noul decret emis de Iohannis pentru prelungirea starii de urgenta pentru a vedea daca, prin continutul sau, reprezinta o perpetuare a incalcarii drepturilor omului, a nesocotirii Legii fundamentale a Statului roman si o ignorare crasa a atributiilor fiecarei puteri din Stat.
Redam in continuare pasaje din Petitia formulata de avocatul Corneliu-Liviu Popescu in 9 aprilie 2020 si trimisa catre Avocatul Poporului:
"Prin art. 1 din Decretul Presedintelui Romaniei nr. 195/2020 a fost instituita starea de urgenta pentru o perioada de 30 de zile, incepand cu data publicarii oficiale, conform art. 8. Decretul a fost emis si publicat oficial pe data de 16.03.2020, ceea ce inseamna ca perioada de stare de urgenta dureaza din 16.03.2020 inclusiv pana in 14.04.2020 inclusiv.
Prin capitolele V si VII din anexa nr. 1 la decret s-au adoptat masuri cu caracter legislativ, si anume:
- s-a stabilit ca nu curg ori se suspenda termenele de prescriptie sau decadere in materiile civile lato sensu si ca nu se aplica dispozitiile legislative in materie, precum si faptul sa se suspenda curgerea prescriptiei raspunderii penale;
- s-a stabilit ca nu se judeca si ca nu se desfasoara activitatea de urmarire penala si cea a judecatorilor de drepturi si libertati si a judecatorilor de camera preliminara decat intr-un numar extrem de redus de cauze, fiind abilitate colegiile de conducere ale inaltei Curti de Casatie si Justitie si ale curtilor de apel sa stabileasca aceste cauze, iar Consiliul Superior al Magistraturii sa dea indrumari in materie, precum si ca aceasta situatie vizeaza si procedurile de competenta Inspectiei Judiciare;
- s-au instituit conditii si reguli procedurale speciale;
- s-au dublat termenele de raspuns la petitii si la cererile de informatii de interes public.
Toate aceste norme sunt norme de reglementare primara, care au forta de lege, intervin in materii de natura legislativa si fac inaplicabile, modifica sau instituie reguli cu forta legislativa. Cu toate acestea, organizarea judiciara, procedura judiciara, materia penala, regimul general al proprietatii, regimul starii de urgenta, restrangerea exercitiului drepturilor omului se reglementeaza numai prin norme legislative, potrivit art. 53 alin. (1), art. 73 alin. (3) lit. g), h), k), l) si m), art. 126 alin. (2), art. 129 si art. 131 alin. (3) din Constitutie.
Conform art. 61 alin. (1) si art. 115 din Constitutie, singurele autoritati care au competenta sa adopte norme de reglementare primara sunt Parlamentul (care exercita puterea legislativa, prin lege) si Guvernul (ca legiuitor delegat, prin ordonanta). Presedintele Romaniei nu are absolut nicio competenta sa adopte, sa modifice sau sa suspende aplicarea vreunei legi sau ordonante, adica sa legifereze.
In situatia in care se impune declararea starii de urgenta, competenta constitutionala a Presedintelui Romaniei este exclusiv de a institui starea de urgenta, prin decret contrasemnat de Primul-Ministru, si de a solicita Parlamentului incuviintarea masurii adoptate, in temeiul art. 93 alin. (1) din Constitutie. Presedintele Romaniei nu stabileste insa regimul starii de urgenta ori restrangerea exercitiului drepturilor omului, acestea fiind rezervate legii sau ordonantei, potrivit art. 53 alin. (1) si art. 73 alin. (3) lit. g) din Constitutie. Parlamentul nu face decat sa incuviinteze masura de instituire a starii de urgenta, prin hotarare, iar nu prin lege, asa incat niciodata decretul de instituire a starii de asediu nu are forta de lege si nu poate contine norme de reglementare primara.
Prin toate normele indicate supra, cuprinse in decretul privind instituirea starii de urgenta, Presedintele Romaniei si Primul-Ministru al Guvernului au uzurpat puterea legiuitoare (a Parlamentului sau, prin delegare, a Guvernului), au interzis practic functionarea justitiei si a Ministerului Public, au afectat grav drepturile omului, ceea ce juridic se cheama o lovitura de stat, care pentru Presedintele Romaniei trebuie sa atraga raspunderea constitutionala politica a demiterii din functie si raspunderea constitutionala penala a condamnarii pentru inalta tradare, iar pentru Primul-Ministru al Guvernului trebuie sa atraga raspunderea constitutionala politica a demiterii prin motiune de cenzura si raspunderea constitutionala penala pentru fapta savarsita in exercitiul functiei.
Daca era nevoie de adoptarea de masuri precum cele cuprinse in decret si indicate supra, nimic nu impiedica Guvernul sa adopte o ordonanta de urgenta ori, dupa caz, sa isi angajeze raspunderea pe un proiect de lege pentru modificarea cadrului normativ aplicabil starii de urgenta, ceea ce ar fi respectat pe deplin exigentele constitutionale ale art. 53 alin. (1), art. 73 alin. (1) lit. g), art. 114 alin. (1) si art. 115 alin. (4) din Constitutie.
In afara de nelegalitatea formala a tuturor normelor indicate supra, unele solutii cuprinse in decret sunt nelegale si pe fond, fiind disproportionate. Exemplele manifeste sunt in materie penala:
Exemplul nr. 1: Continua sa se judece cererile de arestare preventiva si cauzele cu arestati, dar nu se judeca si contestatiile la executare privind punerea in executare a unui mandat de executare a pedepsei definitive (altfel spus, daca persoana A este arestata preventiv, cauza penala continua; daca insa persoana A este arestata pentru punerea in executare a unui mandat de executare a unei pedepse definitive si face contestatie la executare, pe motivul ca exista eroare in personam si ca hotararea de condamnare priveste de fapt persoana B, aceasta contestatie la executare nu se judeca si persoana A va fi privata de libertate fara posibilitatea de acces la un judecator pe toata durata starii de urgenta).
Exemplul nr. 2: Sentinta de condamnare a unui inculpat judecat in stare de arest preventiv se va motiva in termen, iar apelul se va judeca si el. In schimb, decizia definitiva de condamnare la inchisoare cu executare nu se mai motiveaza in termen, nefiind vorba de un arestat preventiv, ci de un condamnat definitiv care executa pedeapsa inchisorii, impiedicand dreptul la cai extraordinare de atac, unde condamnatul poate inclusiv sa ceara suspendarea executarii hotararii de condamnare.
Exemplul nr. 3: Continua sa se judece cauzele penale privind infractiunile contra securitatii nationale, actele de terorism si spalarea banilor, dar nu si crima de genocid, crimele impotriva umanitatii si crimele de razboi.
Este evident ca existenta unei situatii exceptionale justifica masuri exceptionale din partea autoritatilor publice, pentru rezolvarea situatiei si restabilirea normalitatii. Legalitatea ordinara este inlocuita cu o legalitate exceptionala, de criza, care confera puteri exceptionale autoritatilor publice. Acest lucru insa risca sa puna in pericol democratia constitutionala si drepturile omului prin posibile abuzuri, de aceea legalitatea exceptionala, care este oricum mult redusa fata de legalitatea normala, trebuie respectata strict.
Intr-un stat in care democratia, statul de drept si drepturile omului constituie valori fundamentale, respectarea stricta a legalitatii exceptionale in situatii de criza este esentiala pentru prezervarea acestor valori.
Interesul petitionarului in formularea prezentei petitii vizeaza respectarea drepturilor sale la un proces echitabil, la respectarea vietii private si de familie, de proprietate, la siguranta, la informare, de petitionare, care sunt vatamate prin nomele indicate supra cuprinse in decret, intrucat petentul: are pe rol procese, plangeri penale, sesizari disciplinare, petitii si cereri de informatii de interes public care nu se pot solutiona ori sunt intarziate; este afectat dreptul de a obtine foloase patrimoniale de la clientela profesionala in urma exercitarii profesiei de avocat; este afectat in dreptul la siguranta individuala prin faptul ca aproape toate cauzele penale sunt suspendate, ceea ce incurajeaza infractionalitatea".
*Cititi aici Petitia depusa la Avocatul Poporului
*Cititi aici Plangerea prealabila trimisa Presedintelui Romaniei si Prim-ministrului
https://www.luju.ro/decretul-lui-iohannis-este-lovitura-de-stat-iata-argumentatia-juridica-fara-cusur-care-demonstreaza-ca-prin-decretul-privind-instituirea-starii-de-urgenta-klaus-iohannis-si-ludovic-orban-au-uzurpat-puterea-parlamentului-au-interzis-functionarea-justitiei