„Integrarea comunității maghiare transilvănene în cadrul României, în lipsa unor drepturi colective, ar echivala doar cu o asimilare”, a declarat Katalin Szili, comisarul primului ministru al Ungariei pentru coordonarea sarcinilor legate de aspirațiile de autonomie în Bazinul Carpatic, în cadrul ședinței de deschidere a Consiliului Național Maghiar din Transilvania (CNMT), organizată la Sfântu Gheorghe, Transilvania, România, potrivit EVZ.ro. Guvernul României a acordat maghiarilor toate drepturile pe care românii nu le-au avut în vremea stăpânirii maghiare a Transilvaniei, însă a subliniat în repetate rânduri că nu va acorda autonomie pe criterii etnice nici unei minorități din România, deoarece aceasta ar fi contrar Constituției, care consfințește unitatea și indivizibilitatea statului român. Or, acordarea unei autonomii așa cum o pretind organizațiile maghiare ar face din enclavele lor - unde nu se pot pretinde asimilați, atât timp cât au toate drepturile și nici măcar nu cunosc limba română - mici state în stat.  

„Națiunea maghiară nu a fost niciodată atât de puternică, unită și hotărâtă în obținerea garanțiilor pentru securitatea și prosperitatea sa ca acum”, a afirmat Katalin Szili, după ce a transmis mulțumiri din partea vicepremierului Zsolt Semjén și a secretarului de stat pentru comunitățile maghiare din străinătate, Árpád János Potápi. Acest mesaj al său se regăsește și într-o postare pe Facebook. 

Comisarul de autonomie maghiară de la Budapesta a mulțumit CNMT pentru angajamentul ferm pe care l-a luat față de autonomie. Având în vedere tensiunile care au luat naștere în România din cauza luptei Ungariei de a prelua Transilvania, Katalin Szili a transmis un mesaj care a stârnit un amalgam de reacții în spațiul public.

„Permiteți-mi să transmit un mesaj către curentul majoritar românesc: nu vă credeți politicienii!”, a declarat comisarul de autonomie maghiară Katalin Szili.

Însărcinatul prim-ministrului ungar Viktor Orban a oferit asigurări că aspirațiile Ungariei „nu sunt de a rupe ceva în bucăți”.

Cu toate acestea, mesajul este valabil și pentru maghiarii din zonele românești unde ei sunt majoritari sau reprezintă o minoritate puternică: problema autonomiei le-a fost cultivată mai ales de politicieni extremiști precum cei din UDMR și din alte formațiuni, care au valorificat electoral această temă în timp ce le ignorau pe toate celelalte care ar fi fost mai relevante pentru bunăstarea maghiarilor din România.

În baza principiului subsidiarității europene, Ungaria își dorește să asigure existența unei comunități „care își poate făuri propriul destin”, a arătat Katalin Szili, adresând critici la adresa politicii românești din cauza faptului că justiția a anulat hotărârea de guvern prin care a fost aprobat steagul orașului Sfântu Gheorghe, respectiv a fost decretată înființarea Liceului Teologic Romano-Catolic „Rákóczi Ferenc” din Târgu-Mureș.

„Avem nevoie de dialog pentru a asigura o înțelegere comună că este vorba despre supraviețuirea unei comunități, despre viitorul ei și despre identitatea copiilor și nepoților noștri”, a spus comisarul pentru autonomie maghiară Katalin Szili, la ședința organizată la Sfântu Gheorghe, potrivit Daily News Hungary.

În opinia sa, pentru integrarea comunității maghiare în țara noastră este nevoie de recunoașterea drepturilor colective, în lipsa acestora integrarea nereprezentând altceva decât asimilare.

„Trebuie să ne adresăm lumii globale în vederea recunoașterii dreptului la identitatea națională, de vreme ce identitatea este privită ca o problemă atât de importantă în chestiuni precum LGBTQ”, s-a exprimat comisarul de autonomie maghiară Katalin Szili, susținând că o țară europeană „care se respectă cât de puțin” nu ar trebui să permită să se recurgă la astfel de demersuri.

Ea a minimalizat totuși un aspect fundamental: România asigură minorității maghiare toate drepturile din lume, inclusiv participarea - aproape neîntreruptă - la guvernare în toate cabinetele post-1989, nefiind de acord doar cu acordarea autonomiei colective pe criterii etnice, care este în contradicție cu legea fundamentală a țării. Maghiarii înțeleg să se folosească de mecanismele europene și globale, dar nu înțeleg că unitatea europeană nu se poate atinge dacă ei nu consimt măcar la unitatea față de vecinii lor români și vor să creeze enclave separatiste chiar pe teritoriul României. Pe de altă parte, este trecută sub tăcere problematica drepturilor minorității românești din Ungaria, față de care Budapesta este mult mai zgârcită pe propriul teritoriu decât sunt omologii de la București în privința minorității maghiare din România. Pe românii de pe Tisa, de exemplu, nu i-a întrebat nimeni dacă se simt autonomi sau mai degrabă  asimilați de către statul ungar.