Pe data de 6 decembrie, imediat după anularea alegerilor prezidențiale, președintele Klaus Iohannis declara: „Noul Guvern al României va stabili noi date la care se vor desfășura cele două tururi ale alegerii Președintelui României. Deci, încă o dată, se convoacă noul Parlament, se alege noul guvern, noul Guvern stabilește când vor avea loc alegerile prezidențiale în noua variantă.”

În aceeași seară, în Monitorul Oficial era publicată motivarea hotărârii CCR de anulare a alegerilor, document în care se regăsește și următorul paragraf: „Procesul electoral pentru alegerea Președintelui României va fi reluat în integralitate, Guvernul urmând să stabilească o nouă dată pentru alegerea Președintelui României, precum și un nou program calendaristic pentru realizarea acțiunilor necesare. Toate aceste aspecte presupun inclusiv constituirea unor noi birouri electorale, depunerea din nou de candidaturi care urmează a fi evaluate de noul Birou Electoral Central și derularea unei noi campanii electorale corecte și transparente, prin raportare la principiile și valorile constituționale.”

Hotărârea CCR nu stabilește un termen pentru procedura aflată în sarcina Guvernului, însă acest termen este precizat în art. 147 alin. (4) din Constituție: „Deciziile Curții Constituționale se publică în Monitorul Oficial al României. De la data publicării, deciziile sunt general obligatorii și au putere numai pentru viitor.” Cu alte cuvinte, obligația de adoptare a Hotărârii de Guvern privind stabilirea calendarului alegerilor prezidențiale operează de îndată, neexistând niciun argument legal pentru care această operațiune să fie lăsată în sarcina viitorului guvern.

Organizarea la timp și corect a alegerilor este de esența democrației. La fel cum de esența democrației este și respectarea statului de drept, cu al său principiu al loialității în raporturile dintre instituții, respectiv dintre aleși și alegători, inclusiv prin respectarea caracterului erga omnes al deciziilor Curții Constituționale.

Jurisprudența Curții Constituționale a consacrat importanța principiului constituțional general al comportamentului loial, principiu care derivă din prevederile art. 1 alin. (4) din Constituție și este garantat de alin. (5) al aceluiași articol constituțional. Revine, în principal, autorităților publice sarcina de a acționa în acord cu principiul loialității, în raport cu valorile și principiile Constituției, inclusiv față de principiul consacrat de art. 147 alin. (4) din Constituție referitor la caracterul general obligatoriu al deciziilor instanței constituționale (Decizia 924/2012).

Partidele din viitorul guvern au timp să negocieze funcții, însă nu reușesc să se pună de acord asupra datei alegerilor? Greu de crezut. Poate cineva își imaginează că soluția dezamorsării tensiunii din societate este amânarea sine die a a alegerilor, deci salvarea democrației prin suspendarea neconstituțională a unui drept democratic. Acel cineva greșește amarnic, riscând să convingă și mai mulți alegători neutri că există și scenarii mai rele decât alegerea unui președinte bizar." conchide autorul comentariului Știripesurse.