Foto: Apele Române
În 21 iulie, reprezentanții Apelor Române anunțau că debitele Dunării vor crește pe teritoriul țării noastre după 7 zile, având în vedere că în Austria a plouat torențial zile întregi. Între timp, apa s-a evaporat cumva, pentru că aceeași instituție anunța că debitele Dunării nu numai că nu vor mai crește, ci chiar vor scădea de la începutul lunii august. Cotele extrem de reduse ale Dunării nu pot fi justificate de secetă. Comparativ, nici în 2022, declarat cel mai secetos an din ultimii 500 de ani în Europa, Dunărea nu a scăzut la asemenea nivel, care să necesite, iată, scoaterea ”din priză” a reactorului 1 de la Cernavodă.
Aproape în fiecare lună din ultimii ani au apărut știri de genul că s-a înregistrat cea mai caldă lună din secol sau pe acolo, deși, în afară de obișnuitele incendii de prin Grecia și Spania, nimic nu se schimba catastrofal, în afara unei activități solare crescute. Activitate care începe ușor, ușor să scadă. Acum însă, după cea mai rece lună iulie și cea mai ploioasă din ultimii cel puțin 20 de ani, de altfel, aflăm că Dunărea a scăzut la un nivel de alertă, care a și scos ”din priză” reactorul 1 de la Cernavodă.
Întrebarea ”Ce s-a întâmplat cu apa din Dunăre” a fost pusă din toate direcțiile, însă răspunsurile au fost evazive. Ceva de genul că nu a plouat îndeajuns și că schimbările climatice au evaporat apa. S-a vorbit obsesiv despre seceta gravă în 2026, care, de fapt, nu a existat. În realitate, nivelul de precipitații în acest an, începând din sezonul rece și continuând cu primăvara și vara, a fost unul extrem de ridicat, prin toată Europa. Singurele momente de căldură și chiar ceva caniculă s-au manifestat la sfârșitul lunii iunie prin Europa de Vest, exacerbate, bineînțeles, prin mass-media, cu știri alarmiste. În rest, în iulie a fost cel mult primăvară, nu ”luna lui cuptor”, cum este cunoscută. De altfel, a plouat cam 13 zile în Europa, iar temperatura a fost mai scăzută cu 2,9 grade Celsius față de media multianuală, conform datelor oficiale.
Undeva s-a oprit
În 21 iulie 2026, Anamaria Agiu, reprezentant al Apelor Române, declara, pentru G4Media, că efectele ploilor din ultimele zile din Austria se vor vedea într-o săptămână. „Cantitatea de apă care s-a colectat în bazinul superior al Dunării se va resimți la nivelul debitelor după șapte zile. Deci până în România face șapte zile”, spunea aceasta. Astfel, autoritățile estimau că, pe 27 iulie, debitul Dunării va rămâne relativ stabil, cu o ușoară creștere până la aproximativ 1.750 de metri cubi pe secundă. Acest lucru nu s-a întâmplat, astfel că, pe 27 iulie, debitul Dunării era abia la 1.650 mc/s.
Mai mult, Adminstrația Națională Apele Române anunța, în 28 iulie, că Dunărea va ajunge la începutul lui august în jurul valorii de 1.600 mc/s, de trei ori mai puțin decât media multianuală a lunii iulie (4.750 mc/s), iar în data de 4 august, debitele Dunării vor ajunge la intrarea în țară în jurul valorii de 1.500 mc/s. Deci ceva de genul nu ne-a dat, ne-a luat.
23 de hidrocentrale fix pe Dunăre
Germania are în jur de 7.300 de hidrocentrale și aproximativ 380 de lacuri de acumulare mari, din care 13 hidrocentrale principale pe cursul Dunării. Tot pe Dunăre, în zona Passau-Untergriesbach (Bavaria), se pregătește construcția unei centrale cu acumulare prin pompaj de 300 MW. Austria are 3.800 hidrocentrale, din care 10 hidrocentrale pe sectorul său de pe Dunăre, cele mai importante fiind Aschach, Ottensheim-Wilhering și Freudenau. Sectorul austriac al Dunării are o lungime de aproximativ 350 km, iar cele 10 sisteme principale de baraje și acumulări transformă cursul Dunării într-o succesiune de lacuri de retenție folosite pentru producția de hidroenergie, potrivit statisticilor. Comparativ, România, cu o rețea hidrografică extinsă, are în exploatare 180 de centrale hidroelectrice, din care doar două pe Dunăre, deși lungimea fluviului pe teritoriul nostru este de 1.075 km.
România, singura țară cu reactorul oprit
În 28 iulie, autoritățile române au luat decizia de a opri reactorul 1 de la Cernavodă, pe motiv că nu mai este apă în Dunăre, amenințând că ar putea opri controlat chiar și reactorul 2. Cu toată seceta și debitele scăzute, România este singura țară din Europa care și-a oprit un reactor nuclear din cauza lipsei apei. În rest, au fost doar vorbe, premierul ungur a zis și el ceva că s-ar putea să fie nevoit să oprească sau să reducă puterea centralei nucleare, iar premierul bulgar tot așa, că este posibil să oprească.
În fapt, centralele funcționează bine mersi. Bulgaria, de exemplu, produce constant circa 1.900 MWh din nuclear, care tot cu Dunărea lucrează. În ce privește reactorul 1 de la Cernavodă, manevra de oprire pare să aibă legătură cu perioada de funcționare maximă, care a fost atinsă, urmând ca acesta să intre într-un proces de modernizare de cel puțin 3 ani. Dovadă că Nuclearelectrica a anunțat joi că s-a răzgîndit cu reactorul 2, pe care nu-l mai oprește. Dincolo de centrale nucleare oprite, întrebarea rămâne: unde a dispărut apa din Dunăre?
Parteneriat Național
Sau direct în conturile Media Root de la Banca Transilvania:
Autentifică-te sau înregistrează-te pentru a trimite comentarii.
Cat despre apa din Dunare , ma mira ca nu exista tratate internationale de reglementare a utilizarii apei din Dunare . Sau or fi dar nu stim noi .... MAE ce zice , era pe vremuri Tratatul Dunarii de la Paris , dar intre timp a aparut si canalul Rhin-Dunare si multe acareturi numite baraje hidroelectrice ... Suntem in UE si in NATO ... misto uniuni .
Bolo-Nicule cand sa stingem ma lumina ? Tu cand o stingi ? Bravo la UEEZI , vedeti ca ramaneti fara trotinete , cu ce le mai incarcati ?