Experții navigatori de la Administrația Fluvială a Dunării de Jos ne spun că nu sunt probleme pe fluviu și că Dunărea e bine mersi. Fenomenul scăderii debitelor în zona Cernavodă, despre care vorbesc autoritățile, este de neînțeles, având în vedere că debitele Dunării sunt absolut normale la intrarea în țară, iar până la vărsare mai acumulează și apele din râuri importante din țară, precum Argeș, Olt și Jiu, care și ele au cote normale.
La Cernavodă se pare că este o zonă crepusculară sau este vorba despre cele 100.000 de acceleratoare AI care se vor construi și care vor consuma direct între 2 și 15 milioane de litri de apă pe zi pentru răcire.
Povestea cu Cernavodă este cam putredă
Din toată isteria creată în jurul debitelor Dunării, cel puțin un lucru rămâne clar. Scăderea acestora la intrarea în țară ar fi normală într-un an secetos extrem, cum a fost 2022, de exemplu, dar chiar și 2023, 2024 și jumătate din 2025, cu secetă destul de accentuată. În 2026, lucrurile s-au schimbat fundamental. Începând cu sezonul rece din 2025-2026 și până aproape de sfârșitul lunii iulie, România, dar și Europa a fost suprasaturată de precipitații abundente și inundații.
În acest context, să spui că apa s-a evaporat de la încălzirea globală, este un nonsens, pe care îl tot toacă presa mainstream. De câteva zile, Guvernul Bolojan s-a crizat și ne-a băgat și o stare de alertă energetică după ce a oprit reactorul 1 de la Cernavodă, care, de fapt, și-a atins maximul de ore de funcționare și trebuie să intre în retehnologizarea aia de 3 ani. Presa, la ordinul dat pe unitate, a abundat în știri dramatice prin care ne anunța că nu mai avem apă în Dunăre sau ceva pe acolo. Noroc că faza aia cu ”informați-vă doar din surse oficiale” nu mai are niciun efect, de când cu pandemia și vaccinarea.
Surse oficiale vs realitatea din teren
Cum românii nu mai cred o iotă din ce spune Guvernul, oamenii s-au apucat, cu mic cu mare, să filmeze și să fotografieze Dunărea din toate pozițiile. Și…surpriză.
Dunărea era la locul ei, cu adâncimi de peste 22 de metri, măsurate cu sonarul, că nu doar instituțiile statului dețin aparatură de acest gen. Dar, fiindcă oamenii sunt ”proști și analfabeți”, cum li se spunea nevaccinaților, dacă ne mai aducem aminte, am încercat să vorbim și cu specialiștii din domeniu. Mai exact, navigatorii, pentru care debitul Dunării și, implicit, adâncimea acesteia sunt esențiale. Și, din nou, surpriză. Aceștia ne-au spus că Dunărea e bine mersi și că autoritățile vor doar să inducă panica în populație. Păi dacă ne-au luat de proști!
Nicio problemă de navigație
Laurențiu Iacovici, președintele Sindicatului „Farul” de la Administrația Fluvială a Dunării de Jos (AFDJ) Galați, filiala Sulina, ne spune că, în zona Sulina, nu există nicio problemă de navigație. ”Noi suntem la capătul Dunării cumva, unde se varsă în mare, și râurile astea care se varsă în Dunăre nu prea ne afectează pe noi aici, în Bara Sulina. Cele mai multe probleme pentru navigație le-ar putea crea cele din Bara Sulina, unde trebuie menținut cel puțin un pescaj de 7 metri.
Dar în zona Sulina sunt condiții bune pentru navigație, nu sunt probleme, totul este normal, atâta timp cât circulă vapoare non-stop. La Cernavodă au niște baraje, pe care le închid, acumulează apă în lacurile de acumulare, după care dau drumul apei să coboare și să pună în mișcare turbinele centralei hidroelectrice de acolo. Pentru detonarea stâncii Pârjoaia, din câte știu eu, trebuie să existe un studiu de impact, pentru că poate stânca aia nu se rupe cum vor ei și s-ar putea să creeze alte probleme. Sub apă, odată, au fost niște munți, deci poți să detonezi stânca, dar nu poți să știi cum se va rupe sau ce va crea”, ne-a declarat Laurențiu Iacovici.
Nicio diferență vizibilă
În același timp, Costin Mihart, președintele Sindicatului „Farul” de la Administrația Fluvială a Dunării de Jos (AFDJ) Galați, filiala Turnu Severin, ne spune că, față de anii anteriori nu se simte vreo diferență vizibilă la debitul Dunării. ”Subunitatea noastră are în zona de jurisdicție de la Timoc până la Baziaș, 229,5 km, iar pe sectorul nostru nu există probleme cu Dunărea, așa cum văd prin mass-media. Sectorul nostru este foarte important, pentru că se află între cele două baraje, Porțile de Fier I și Porțile de Fier II, și nu există o problemă de scădere a apei în așa fel încât navele să nu poată circula. Este ceva SF ce se întâmplă cu apa Dunării.
Noi, navigatorii, ne-am mai confruntat cu aceste perioade de vară, când nu am avut ploi, dar nu putem înțelege de ce așa, dintr-o dată, spun că a scăzut Dunărea. La intrarea în țară Dunărea este conform anilor anteriori și nu există probleme. În plus, ne-am pus și noi întrebarea de ce să scadă Dunărea, pentru că, față de ultimii ani, am avut ploi în mai, iunie și iulie. Pe de altă parte, am înțeles că debitele râurilor Olt, Jiu, care alimentau și până acum Dunărea, sunt normale”, ne-a precizat Costin Mihart. Acesta arată că, în mod normal, mai jos de sectorul de la Turnu Severin nu are cum să se micșoreze debitul apei, pentru că acumulează afluenți. Și vorbim de apa din rîurile Topolnița, Blahnița, Jiu, Olt, Vedea, Argeș, Ialomița, Siret și Prut, numai din zona României.
Vor să creeze panică
Totodată, Ștefan Frunză, președintele al Sindicatului „Farul” de la Administrația Fluvială a Dunării de Jos (AFDJ) Galați, susține că, din ce știe, Dunărea nu a scăzut nicidecum așa cum vor oamenii politici să prezinte lucrurile, ca să creeze această panică. ”Au mai fost ani în care apa a fost scăzută, dar nu s-a ajuns la stare de alertă. Am vorbit cu colegii mei din celelalte zone de pe Dunăre și nu este nicidecum așa cum o fac de gogonată instituțiile statului. Din experiența mea, nu este nimic care să necesite situație de alertă, așa cum se exagerează.
Nici la un debit de 1.500 sau 1.400 mc/s nu se poate spune că e stare gravă a Dunării”, a afirmat Ștefan Frunză. Probabil însă că scăderea Dunării în zona Cernavodă are alte explicații. Acolo se va construi o mega fabrică IA, cu 100 de mii de acceleratoare de AI. Pe lângă energie, acestea vor consuma direct între 2 și 15 milioane de litri de apă pe zi pentru răcire.
Sau direct în conturile Media Root de la Banca Transilvania:
Autentifică-te sau înregistrează-te pentru a trimite comentarii.
Iar când o mai văd și pe aia de la mediu,cu privirea de curcă beată,chiar mă fac Dunăre de mânie!