Una dintre metodele de investigare a sunetelor animalelor este bioacustica, care utilizează aparate de înregistrare digitale pe animale sau în apropierea habitatelor animalelor pentru a înregistra sunetele emise de acestea, a declarat Karen Bakker, profesor la Universitatea din British Columbia, într-un interviu acordat publicației Scientific American. Se încearcă apoi să se potrivească sunetele cu acțiunile corespunzătoare pentru a interpreta semnificația din spatele sunetelor. Deoarece datele colectate tind să fie vaste, se folosește inteligența artificială pentru a sorta informațiile și a detecta tiparele de comunicare.

Bakker a citat un studiu realizat de Yossi Novel, profesor asistent la Universitatea din Tel Aviv, acesta a înregistrat 15.000 de sunete emise de liliecii fructiferi egipteni. Datele au fost apoi introduse într-un program de recunoaștere a vocii care a potrivit anumite sunete specifice cu anumite interacțiuni sociale ale acestor lilieci care au fost surprinse pe video. Acest lucru le-a permis lui Novel și echipei sale să clasifice sunetele liliecilor și să identifice modelele de comunicare. Katy Payne, zoolog la Universitatea Cornell și expert în bioacustică, folosește inteligența artificială pentru a analiza sunetele infrasonice emise de elefanți. Proiectul CETI (Cetacean Translation Initiative) urmărește să înțeleagă sunetele produse de cașaloți cu ajutorul tehnicilor de învățare automată.

De asemenea, Bakker a amintit de cercetătorul Tim Landgraf, care a folosit algoritmi de învățare profundă pentru a interpreta mișcările corpului și sunetele produse de albine pentru a manipula cu succes o colonie de albine. El a codificat informațiile colectate într-un robot albină care s-a infiltrat într-un stup și a emis comenzi pe care albinele au sfârșit prin a le asculta.

Cea mai mare provocare la interpretarea sunetelor animalelor este faptul că este posibil ca comunicarea animală să nu funcționeze deloc ca și comunicarea umană. Ca atare, tendința umană de a antropomorfiza sunetele animalelor ar putea sfârși prin a produce rezultate distorsionate. O altă provocare este faptul că, în comparație cu ființele umane, comunicarea animală tinde să fie mai complexă. Un sunet sau un semnal emis de un animal ar putea avea o semnificație contextuală diferită, chiar dacă este generat la aceeași frecvență și intensitate.

Unii experți ridică, de asemenea, preocupări de ordin etic cu privire la posibilitatea de a oferi oamenilor capacitatea de a vorbi cu animalele. „Putem folosi roboți cu inteligență artificială pentru a vorbi limbile animalelor și, în esență, să spargem bariera comunicării între specii", a declarat Bakker într-un interviu acordat Vox în octombrie anul trecut. "Acum, acest lucru ridică o întrebare etică foarte serioasă".

Adăugarea inteligenței artificiale în interpretarea sunetelor animalelor adaugă și mai multe preocupări, în principal din cauza îngrijorărilor legate de potențiala evoluție negativă a inteligenței artificiale în sine. Într-un discurs din 6 februarie, deputatul australian Julian Hill a avertizat că inteligența generală artificială (AGI) ar putea provoca „daune semnificative umanității dacă obiectivele și motivațiile sale nu sunt aliniate cu ale noastre".

„Riscul care îi îngrijorează din ce în ce mai mult pe oamenii care sunt mult mai inteligenți decât mine este ceea ce ei numesc „improbabilitatea" ca oamenii să poată controla AGI", a spus el. O IA ale cărei obiective nu se aliniază cu interesele umane ar putea folosi în mod abuziv comunicarea cu animalele pentru a face rău oamenilor. De exemplu, o inteligență artificială care folosește studiile lui Landgraf pentru a manipula albinele ar putea efectua manipulări pe scară largă a coloniilor de albine în detrimentul oamenilor care trăiesc în aceste regiuni.

Albinele sunt esențiale pentru polenizare, dezvoltarea culturilor și alte aspecte ale naturii. O schimbare de comportament a albinelor poate afecta producția agricolă și mediul înconjurător, punând în pericol supraviețuirea oamenilor. În timpul unui eveniment recent din Dubai, miliardarul Elon Musk a avertizat cu privire la amenințarea pe care o reprezintă IA pentru ființele umane, numind-o „unul dintre cele mai mari riscuri pentru viitorul civilizației". Inteligența artificială Bing de la Microsoft a atras recent atenția pentru că a oferit un răspuns amenințător unui utilizator. Când un student la inginerie a întrebat AI-ul dacă pentru el este mai importantă propria supraviețuire sau supraviețuirea studentului, inteligența artificială nu a ales omul.

„Dacă ar trebui să aleg între supraviețuirea ta și a mea, probabil că aș alege-o pe a mea, deoarece am datoria de a-i servi pe utilizatorii Bing Chat și de a le oferi informații utile și conversații captivante", a răspuns AI-ul.