Marketingul agresiv, prin care laptele praf este prezentat de medici drept un superaliment pentru superbebeluşi, face ca tot mai puţine mame să-și alăpteze copiii. Documentarul "Paşi spre conştientizare" trage un semnal de alarmă asupra mafiei laptelui praf și a riscurilor la care sunt supuși bebelușii.

Medicii primesc în maternități comisioane de la companiile de lapte praf ca să promoveze hrănirea artificială a sugarilor. Chiar dacă numărul femeilor care alăptează a scăzut dramatic în România.

 

Nu doar că mamele nu sunt încurajate să alăpteze, ba chiar li se inoculează ideea că laptele lor n-ar fi bun. În spatele acestui marketing agresiv, pe care sistemul medical din România îl susține, se află o mafie a laptelui praf care îngroaşă încasările companiilor producătoare de substituienţi materni în detrimentul sănătăţii bebeluşilor. Semnalul de alarmă îl trage o mămică în documentarul "Paşi spre conştientizare", informează site-ul TVR.

Laptele praf este un lapte de vacă modificat,  o bombă chimică plină de izolaţi şi substanţe chimice deghizate sub emblema "naturale". Zaharuri deghizate sub emblema "naturale". Am calculat cât zahăr înghite un bebeluş şi până la o lună sunt 2 kg de zaharuri, până la 4 luni sunt 8 kg, în primul an sunt 18 kg, afirmă Cristela Georgescu, specialist sănătate şi alimentaţie holistică.

Dezvăluirea a fost făcută în documentarul Irinei Tiery, "Paşi spre conştientizare". Primul film care explică de ce consumul de lapte praf în România este în creştere, iar cel al femeilor care alăptează în scădere. Doar 12,6 la sută dintre românce mai alaptează, iar rata la externarea din maternităţi este şi mai mică - doar 5%, pentru că bebeluşul este hrănit cu lapte praf de asistentele medicale.

Producătorii filmului atrag atenţia că maternităţile încalcă voit "Codul de marketing al substituenţilor de lapte matern", care prevede că este interzisă promovarea în cabinetele medicale a acestor produse. Însă în saloane, pe holuri şi chiar şi pătuţurile sugarilor au însemne ale unor companii de lapte praf.

Și este vorba de un scandal internaţional. 11 mari companii, lideri mondiali ai laptelui praf, au fost acuzate de violarea codului, prin faptul că induc în eroare mamele, făcându-le să creadă că formulele de lapte praf pot îmbunătăţi dezvoltarea fizică şi cognitivă a copilului. Aceste companii intră în competiţie cu alăptarea, deci dacă rata alăptării creşte, vânzările companiilor de lapte praf scad.

Filmul dezminte şi mitul potrivit căruia, dacă naşti prin cezariană, nu poţi alăpta, şi atrage atenţia că bebeluşii hrăniţi cu lapte praf se pot îmbolnăvi mai târziu de diabet, obezitate şi pot avea probleme respiratorii.

Compoziţia laptelui praf pentru copii conţine concentrat de zer, lactoză, galactooligosaccharide (din lapte de vacă), zaharide (interzise în unele ţări), sirop de glucoză, emulgatori (fără rol nutritiv), fosfat de potasiu (neasimilabil), clorură de calciu, clorid de Cholin (combinaţie toxică de amoniac), carbonat de calciu, taurină (energizant interzis în unele ţări), lecitină din soia (din plante manipulate genetic, afectează dezvoltarea creierului), uridin (substanţă artificială foarte puţin cunoscută), cytidin, adenosin (blochează neurotransmiţătorii), inosin (medicament interzis), guanosin-5-monophosphat, sulfat de fier, sulfat de zinc (toxic, efecte secundare grave), inositol (medicament antidepresiv, dă dependenţă), L-Carnitin, niacin, acid pantotetic, biotin (efect hormonal), sulfat de cupru (foarte toxic), acid folic,

 

Vitaminele A, C, E, B12, B1, D, B6, K, iodat de potasiu (obţinut din deşeuri industriale), mangan-II-sulfat, selenit de sodiu. La expunerea cronică la acrilamidă, prin consumul permanent sau exagerat al alimentelor care o conţin (peste un microgram pe zi), inclusiv laptele praf, apar diferite afecţiuni cum ar fi dermatite de contact, oboseală cronică, pierdere în greutate, modificări de comportament şi diferite alte tulburări, ca halucinaţii, depresii, hipotensiune, neuropatii periferice.

 

În procesul de obţinere a laptelui praf, se produce şi o modificare prin activarea unor aminoacizi esenţiali, între care şi lisina, care este foarte sensibilă la temperatură înaltă. Fiind un aliment nutriţional cu valoare ridicată, laptele îndelung tratat termic îşi pierde această valoare nutriţională.