30 octombrie pare o zi blestemată în istoria modernă a României. Un episod negru din istoria mineritului în zona Certej a fost mușamalizat rapid de autoritățile comuniste, vinovații pentru producerea lui nefiind stabiliți nici acum.
În 2015 tragedia de la Colectiv, soldată 64 de morți, îndolia România.
În 1971, la Certej, o tragedie de proporții lăsa în urmă un dezastru și 89 de decese după ruperea iazului de decantare al Exploatării Miniere Certej.
Pentru a evita declararea doliului național, Ceaușescu a ”ras” de pe listă 44 de oameni, trecând la capitolul ”și altele” tragedia. Cea mai mare catastrofă pe timp de pace de după cel de-al Doilea Război Mondial.
”S-a rupt decantorul. S-a rupt decantorul!” sunt vocile ce se aud, disperate, în crucea nopții, astupate, imediat, de zgomotul produs de furia mâlului, a sterilului și a apei otrăvite plecate, toate, la vale. E 30 octombrie (dată blestemată în istoria României) 1971, cu cinci minute înainte de ora cinci dimineața, Certeju de Sus, județul Hunedoara. O bubuitură ca de explozie atomică. Din 1936, de când a început serios exploatarea, și până acum, în 1971, iazul de decantare s-a tot umplut. Nu s-a ținut cont cu ce. Elementele de compunere au fost total diferite ca granulație, specialiștii având să se mire, peste ani, că structura rezistase atâta timp.
Oamenii dorm când 80 de metri din dig se frâng. Într-o secundă, 300.000 de metri cubi de steril evadează, ajungând până la cinci kilometri depărtare. Un sfert de oră durează tragedia: șase blocuri de locuințe, cu 25 de apartamente fiecare, sunt rase, efectiv, de pe suprafața pământului, un cămin de 30 de camere dispare, șapte locuințe individuale și 24 de gospodării sunt grav avariate. 89 de oameni mor, alți 76 sunt răniți. De fapt, numărul exact nu se va ști niciodată, pentru că mulți muncitori veniseră la lucru din Oltenia ori Moldova. Mai mult, cu o seară în urmă avusese loc un botez, se adunaseră multe suflete.
Ceaușescu află. Imediat, din Deva sunt trimise, spre Certej, ambulanțele. Drama e, normal, uriașă. Se caută supraviețuitori, dar e foarte greu, pentru că mâlul a format o pastă cleioasă, dificil de trecut. Se aud țipete, lumea strigă după ajutor. Victimele sunt găsite dezbrăcate, cianura le-a ars hainele, identificarea e greoaie. Securitatea, Miliția, intră pe fir. Ilie Verdeț, membru al Comitetului Central al PCR, e trimis în zonă. Raportează. Ceaușescu decide să taie din numărul celor decedați și să anunțe, oficial, numai 45, pentru a nu fi obligat să decreteze stare de doliu național.
Trupurile neînsuflețite sunt duse la căminul cultural din Certej, unde militarii le spală cu furtunul și le pregătesc de îngropăciune. Oficial, la Primărie sunt înregistrate 82 de persoane, decedate prin ”asfixiere accidentală prin înec”, dar localnicii știu că nu acesta este numărul real. Unii vorbesc chiar de 200 de morți.
Există și supraviețuitori. Inginerul Ioan Gavra avea să-și piardă soția și pe cele două fetițe. ”Am stat internat în spitalul din Deva trei luni, în cel din Timișoara o lună, apoi am ajuns la Cluj. 30 de zile m-au întors cu cearșaful, iar medicii spuneau că nu mai scap. Am pierdut tot. Doar verghieta o mai am de atunci. E tot ce mi-a rămas”, spunea, în noiembrie 2001, în ziarul ”Hunedoreanul”.
Statul comunist i-a despăgubit pe cei care au avut de suferit în urma tragediei de la Certej. Supraviețuitorii de la blocurile distruse au primit câte un apartament, iar cei cărora li s-au dărâmat casele au putut să-și ridice altele cu materiale de construcții primite de la autorități.
Cu numai o săptămână înainte de dezastrul de la Certej, ministrul minelor, Bujor Almășan, împreună cu o comisie guvernamentală, au fost la Certej, unde au verificat iazul de decantare și au decis că acesta este încă funcțional, după care au aniversat cu mare pompă 225 de ani de minerit. După un an de cercetări și audieri, ancheta a decis că tragedia este urmarea unor împrejurări ce nu puteau fi prevăzute. Nimeni nu a fost găsit vinovat pentru moartea celor 89 de victime. Sursa: A1.ro
Sau direct în conturile Media Root de la Banca Transilvania:
Autentifică-te sau înregistrează-te pentru a trimite comentarii.
1. La Certej era MINӐ DE AUR și exploatarea se făcea cu cianuri.
2. O companie canadiană care vrea să exploateze AURUL DE LA CERTEJ a obținut în 2015 autorizație pentru începerea șantierului
https://www.activenews.ro/stiri-mediu/Exploatarea-aurului-cu-cianuri-oprita-pentru-moment-in-muntii-din-apropierea-Devei.-O-companie-canadiana-vrea-sa-scoata-aurul-pe-o-zona-de-peste-450-de-hectare-135318
P.S. Aici este un tabel cu dezastre ecologice provocate de industria minieră a aurului; din cele 10 cazuri listate, 6 au fost provocate de firme de exploatare canadiene, 3 de către firme australiene și una de către o firmă americană; al 11-lea caz este Certej:
https://en.wikipedia.org/wiki/List_of_gold_mining_disasters
Un caz aparte este mina de aur de la Summitville, Rio Grande, Colorado, SUA: compania canadiană ce o exploata a dat faliment (pe românește, s-a spălat pe mâini) după care guvernul american a cheltuit peste 155 de milioane de dolari pentru detoxificare.
Este Halloweenul, cea mai mare sărbătoare a sataniștilor, pentru pregătirea căreia aceștia sunt îndemnați încă de pe la jumătatea lunii să aducă satanei căt mai multe jertfe (vezi calendarul satanic http://www.theopenscroll.com/hosting/SatanicCalendar.htm ). În SUA se cam știe, octombrie este o lună în care i numărul dispăruților este mai mare decât de obicei.
Eu nu am nicio îndoială că este o legătură strânsă între tragedia Colectiv și Halloween.
Dar tu nu știi partea întunecată a lucrurilor, căci asta e rezervată celor care au trecut de nivelul tău, adică acceptă Halloweenul ca fiind bun, dar vor mai mult decât atât, vor să obțină energie, putere prin ce fac ei de Halloween. Și atunci, dumnezeii Halloweenului, cărora noi, creștinii, le zicem draci, le sugerează subtil să facă câte o jertfă pentru ei, mai mică sau mai mare, adică să încalce vreuna din poruncile lui Dumnezeu (decalogul).
Înțeleg că nu ești creștin, că dacă ai fi ai ști că spiritele rele nu se sperie de o costumație, indiferent cât de fioroasă ar fi ea, ci doar de Iisus Hristos. Din contră, ele (spiritele rele, adică dracii) adoră ca oamenii să se costumeze în drăcușori, vampiri, și tot felul de arătări. Pentru că ele știu că făcând asta, omul fără să-și dea seama le dă lor, spiritelor, dreptul de a-l influența.
P.S. Spre deosebire de Colectiv, accidentul Certej poate să nu aibă legătură cu Halloween, nu știu (mai ales că am început să auzim de Halloween după revoluție, deși se poate ca vrăjitoarele să fi știut dinainte). Dar cine crede că unde e un accident, sigur nu e nicio mână criminală acolo, este un naiv. De exemplu o vrăjitoare poate face o vrajă asupra unei intersecții și din acel moment numărul de accidente care se vor produce acolo poate fi de câteva ori mai mare.
P.S.: Esti doar un alt om spalat pe creier. Mana criminala nu am spus ca nu este, am spus doar ca nu are nicio legatura cu Halloween-ul. VRAJITOARE IN INTERSECTIE? Doamne iarta-ma, ca nu esti sanatos la cap...
Ma rog, ies din aceasta discutie. Numai bine si sa va ascundeti pe unde puteti pe 31! :)
Multele obiceiuri de azi în legătură cu Halloween-ul își au originea în practicile religioase ale romanilor și druizilor, datând deci DINAINTE DE CREȘTINISM. Romanii aveau, pe 31 octombrie, o sărbătoare specială în onoarea Pomonei, zeița pomilor fructiferi. Druizii (care au jucat un rol important în societatea celtică păgână, cu precădere în Irlanda) sărbătoreau, în mod normal pe 1 noiembrie, pe Samhain, stăpânul morților în cultura lor. În timp, s-a decis să se onoreze atât Pomona cât și Samhain pe 31 octombrie și 1 noiembrie.
În Evul Mediu, Biserica Romano-Catolică a decis să facă tranziția de la religia păgână la creștinism un pic mai ușoară și, prin urmare, a permis noilor convertiți să-și mențină unele dintre sărbătorile lor păgâne. S-a convenit însă ca de acum înainte ele să fie celebrate ca sărbători 'creștine'. Deci, în loc să se roage zeilor lor păgâni, ei s-ar ruga acum și și-ar aminti moartea sfinților. Din acest motiv biserica a decis să numească 1 noiembrie "Ziua tuturor sfinților" și o slujbă religioasă (Alhallowmass) să fie celebrată în această zi.
În consecință, seara din ajunul zilei de 1 noiembrie a fost numită "All Hallowed Evening" care ulterior a fost abreviată ca "Halloween". În ciuda acestui efort de a face ca "31 octombrie" să fie o "seară sfântă", toate vechile obiceiuri au continuat să fie practicate și au făcut din seara asta orice, dar NU o seară sfântă!
Cum explică apărătorii Halloween-ului faptul că, deși a apărut la celți, nu s-a practicat în Europa -- în România era necunoscută, și a fost promovată intens odată cu neo-păgânismul impus de globaliști?
Redau mai jos o scrisoare la care intelept este a se lua aminte.
Mai ales ca Sfintii Parinti ne-au invatat ca in vremurile din urma oamenii se vor mantui mai ales cu intelepciunea decat cu nevointa.
Deci intelepciunea va fi cel mai de pret dar spre mantuire- si cred ca deja se simte acest lucru.
SCRISOAREA UNUI COPIL CU PRIVIRE LA HALLOWEEN
"Dragi părinți, stimați profesori, vă scriu eu, copilul anului 2017, dintr-o Românie de import, cu sărbători de import, legi de import, programe TV de import, suflete de import. În fiecare an, pe data de 31 Octombrie, se schimbă ceva în viața mea.
Celebrez moartea. Întunericul. Groaza. Sub tutela voastră, încep pregătirile intense pentru Halloween, un fel de “sărbătoare”, de fiecare dată parcă mai înspăimântătoare. În preajma acestei zile, vă văd pe voi, cei mari, comportându-vă ciudat, de parcă n-ați mai fi voi înșivă. Cheltuiți bani pentru a pregăti hainele de gală ale morții, iar pe noi, cei mici, ne invitați să luăm parte, alături de voi, la acest carnaval terifiant.
Pe rând, noi devenim: draci, vampiri, monștri, vârcolaci și vrăjitoare, întrecându-ne în sadism, răutate, cruzime și cinism. Cum de nu înțelegeți, dragi educatori și părinți, că noi ne îmbrăcăm aidoma și sufletele?
Colegii noștri de clasa a IV-a din SUA au mărturisit, după o petrecere de Halloween, că simt nevoia acută să ucidă pe cineva. De fiecare dată, după Halloween, se înmulțesc crimele și violurile, crește consumul de droguri și alcool, se petrec accidente grave.
Ce vreți să faceți voi din noi? De ce nu serbăm viața, iubirea și frumusețea?
De ce avem nevoie de surogate, când Dragobetele, o sărbătoare a iubirii populare de pe meleaguri autohtone, îmbină atât de frumos tradițiile și cultura poporului român?
Nimeni nu ne poate impune ce să iubim și ce să urâm! Dacă am ajuns să iubim întunericul și moartea atât de mult, încât să le celebrăm cu fast în școli și grădinițe, înseamnă că suntem un popor mort. Aidoma sărbătorii de Halloween, care nu reprezintă decât o invocare a forțelor răului și a întunericului.
Am vrea și noi, copiii din România, să ne îmbrăcăm o dată pe an în îngeri luminoși. Sau în zâne bune. Sau în personajele din basmele noastre românești. Vrem o sărbătoare a poveștilor.
Nu vrem să ne mai trezim noaptea plângând, fiindcă voi ne-ați fabricat coșmaruri, în industria numită Halloween.
Vrem să învățăm să iubim, nu să urâm.
Să ocrotim viața, nu să ne ucidem semenii.
Să Îl iubim pe Dumnezeu, nu să invocăm puterile iadului.
An de an, suntem instruiți, încă de la grădiniță, cum să ne confecționăm garderoba de Halloween, alcătuită din pelerine, coarne de draci, coifuri de vrăjitoare, măști grotești, costume cu capete de fiare, mumii, schelete. Educatoarele ne învață să ne pictăm fețele cât mai odios, mulți dintre noi purtând pe frunte cruci răsturnate.
Ni se spune că totul este o glumă, dar să fie oare așa?! Cu sufletele noastre nu-i de glumit, dragi părinți! Opriți acest joc periculos de-a moartea, stimați educatori!
Vă rugăm, nu ne mai deghizați în demoni!
Domnilor inspectori școlari, domnilor profesori! Nu transformați școala în platou de filmare pentru producții horror! Sunteți creștini, urmași ai unor oameni care s-au jertfit pentru țară! Nu le întinați memoria, nu pătați obrazul țării, implicând cele mai curate și mai nevinovate ființe în manifestări care nu au nimic de-a face cu tradițiile și credința neamului nostru și nici cu procesul instructiv-educativ. Menirea dumneavoastră este aceea de a forma caractere, nu de a le deforma, schilodind sufletele copiilor după măsura unui pat al lui Procust, impus de puteri străine. Căci pentru fiecare suflet distrus în acest fel, veți avea cu toții de dat un răspuns."