Propunerea va fi înaintată Congresului țării”, a dezvăluit De Moraes în timpul unei conferințe de afaceri. El a precizat că propunerea ar trebui să ofere reguli pentru a împiedica astfel de „extremiști" să „captureze" site-urile de socializare. De asemenea, el a mai spus audienței care a participat la adunarea organizată de grupul Lide, că măsurile adoptate de o comisie formată în cadrul Curții Electorale Superioare vor fi acum prezentate Congresului pentru a se asigura că acesta aprobă „mecanismele" care să reglementeze social media.

De Moraes a abordat, de asemenea, pericolul ca democrațiile să fie „atacate din interior" și, în acest context, a cerut ca „instrumentele" să fie folosite atât la nivel național, cât și internațional pentru a-i trage la răspundere pe cei considerați vinovați. Oficialul brazilian a vorbit, de asemenea, despre „traficul internațional de idei împotriva democrației" care trebuie oprit.

De Moraes a părut deosebit de dornic să extindă noile reguli de la legislația internă la cea internațională, cu scopul de a se apăra împotriva presupusei capacități a rețelelor sociale de a submina aproape întreaga ordine a lumii așa cum o cunoaștem: democrația, statul de drept, instituțiile. Mai mult, el consideră că rețelele sociale nu mai sunt acum tehnologie, ci companii media și ar trebui tratate la fel ca „omologii" lor tradiționali. Prin aceasta, De Moraes vrea să se asigure că rețelele sociale sunt la fel de responsabile pentru abuzurile care privesc „știrile false și discursul instigator la ură" și dezvăluirea de informații, ca și posturile tradiționale.

Comentariile sale vin pe fondul alegerilor prezidențiale contestate din Brazilia, în urma cărora susținătorii fostului președinte Jair Bolsonaro - de care De Moraes este un dușman politic înverșunat - au protestat și s-au revoltat la mai multe instituții naționale de top, inclusiv la clădirile Congresului și ale Curții Supreme Federale. Amintind în mod straniu de evenimentele de după alte alegeri prezidențiale aspru contestate - cele din 2020 din SUA - reacția negativă la aceste proteste, care au avut loc la 8 ianuarie, a implicat, de asemenea, blamarea rețelelor de socializare ca fiind „instrumente de răspândire a știrilor false și de apel la acte antidemocratice".

Cu toate acestea, De Moraes și instanța pe care o prezidează au fost acuzați că au călcat în picioare democrația și au încălcat drepturile constituționale legate de libertatea de exprimare în timpul ciclului electoral.