Protestatarii, fermieri și transportatori, au trimis lista oficială de revendicări atât către premier și Parlament, cât și către partidele politice din România. În ceea ce îi privește strict pe agricultori, rezolvarea problemelor semnalate de aceștia și aplicarea soluțiilor cerute ar însemna ca Guvernul să prioritizeze, în al 12-lea ceas, agricultura românească și securitatea alimentară a țării.

În primul rând, fermierii cer acordarea tuturor subvențiilor APIA aferente anului în curs până la finalul lunii decembrie a anului în curs, inclusiv pentru fermierii aflați în eșantionul de control clasic și prin teledetectie, precum si accelerarea proceselor pentru compensările financiare asociate celorlalte scheme de plata directă (eco-scheme, măsuri de agro-mediu etc.). Argumentul acestora este că anul agricol diferă de anul fiscal, calendaristic, iar plata subvențiilor după închiderea anului fiscal, în condițiile în care cheltuielile aferente activității culturilor se fac la sfârșitul anului fiscal anterior sau la începutul anului fiscal în curs, afectează capitalul de lucru și fluxurile de numerar ale fermierilor, cu impact direct asupra posibilității de plată a datoriilor scadente (inclusiv a impozitelor si taxelor datorate către bugetul de stat). Totodată, aceștia cer continuarea programelor AGRO IMM INVEST și RURAL INVEST, fără plafonarea valorii totale a acestor programe garantate de către statul român în cadrul creditării cu garanție FGCR, extinderea bazei de creditare a fermierilor cu risc bancar B și C, relaxarea condițiilor bancare și regândirea sintagmei ”rău platnic”. ”Pentru dezvoltarea agriculturii românești este necesar să se permită accesul unui număr cât mai mare de agricultori la acest tip de credit garantat de stat”, susțin fermierii.

Pe lista de revendicări se află și modificarea Legii nr. 17/2014, astfel încât drept de preemțiune la achiziția terenurilor agricole să aibă persoanele juridice cu capital integral românesc, înaintea celor cu capital străin total sau parțial. Și asta pentru încurajarea investițiilor în domeniul agricol de către persoanele juridice cu capital integral românesc și stoparea cumpărării terenurilor agricole de către fonduri de investiții sau cetățeni străini prin intermediul societăților pe care le înființează în România. Totodată, se cere reglementarea comerțului în piețe prin prioritizarea comerțului local și eliminarea falșilor producători.

O solicitare vitală pentru agricultură este și relansarea producției de fertilizanți pe piața internă, reglementarea acestei piețe și acordarea de facilități producătorilor din partea statului român. ”Producția națională de fertilizanți (pesticide – erbicide, îngrășăminte foliare (lichide), insecticide, raticide.) este instabilă. Este necesar ca statul român să găsească soluții pentru relansarea producției de fertilizanți în țară, investiții în cercetare și reglementarea pieței”, arată fermierii.

Fermierii protestatari mai cer Guvernului să acorde sprijin agricultorilor în cazul în care aceștia intră în insolvență, ca urmare a situației generată de implementarea politicilor europene de sprijin a Ucrainei, care au avut impact negativ asupra agricultorilor români.

”Falimentul în lanț a multor agricultori români pune în pericol siguranța alimentară. În condițiile în care starea în care se găsesc aceștia în prezent se datorează în mare parte politicilor implementare de statul român, politici care au avut un impact negativ asupra agricultorilor, statul român trebuie să le ofere sprijin și protecție”, au transmis fermierii.

De asemenea, printre revendicări se mai află eliminarea accizei la motorina folosită în agricultură direct de la pompă, introducerea de taxe vamale și TVA asupra produselor provenite din Ucraina, introducerea TVA la produsele agricole importate din Republica Moldova, încurajarea, prin facilități fiscale și suport financiar de dezvoltare, a fabricilor de procesare în zone preponderent agricole, pentru a procesa produsele obținute, și scutirea de TVA la comercializarea inputurilor pentru agricultură.