Ordinul președintelui rus Vladimir Putin privind un armistițiu unilateral de trei zile cu Ucraina a intrat în vigoare joi, fiind programat să coincidă cu comemorările Zilei Victoriei în Rusia, un moment important în calendarul național rus, transmite Mediafax.
Armistițiul a fost anunțat luna trecută de liderul de la Kremlin ca un gest „umanitar”, în urma presiunilor din partea Statelor Unite pentru a opri ofensiva militară de trei ani asupra Ucrainei. Kremlinul a declarat că forțele ruse vor respecta ordinul lui Putin pe durata sărbătorii, dar vor răspunde „imediat” dacă Ucraina lansează orice fel de focuri, potrivit AFP.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski nu a fost de acord cu propunerea și a reînnoit apelul său pentru un armistițiu de 30 de zile în discursul său de miercuri seara. „Nu retragem această propunere, care ar putea oferi o șansă diplomației. Dar lumea nu vede niciun răspuns din partea Rusiei”, a spus Zelenski.
Cu doar câteva ore înainte ca ordinul lui Putin să intre în vigoare, Moscova și Kievul au făcut atacuri aeriene, provocând închiderea aeroporturilor în Rusia și lăsând cel puțin doi morți în Ucraina.
Cine va participa la paradă
Peste 20 de lideri mondiali, inclusiv președintele chinez Xi Jinping, președintele brazilian Luiz Inacio Lula da Silva, președintele sârb Aleksandar Vucic și premierul slovac Robert Fico erau așteptați la Moscova pentru parada din 9 mai care marchează Ziua Victoriei.
Sunt așteptați, de asemenea, liderii Vietnamului, Mongoliei, Egiptului și Birmaniei. Președintele Laosului, care era inițial pe listă, și-a anulat participarea după ce a contractat coronavirusul, potrivit Kremlinului, potrivit mariustucă.
Vor fi prezenți și liderii din Burkina Faso, Zimbabwe, Congo, Etiopia și Guineea Ecuatorială. Premierul indian Narendra Modi era inițial așteptat la Moscova, dar a renunțat la deplasare din cauza escaladării tensiunilor militare cu Pakistanul, conform presei.
Este așteptat și președintele Autorității Palestiniene, Mahmoud Abbas, care va avea o întrevedere cu Vladimir Putin.
Ca aproape în fiecare an, aliații tradiționali ai Moscovei vor fi prezenți: președintele Kazahstanului, Kassym-Jomart Tokaiev, și cel al Belarusului, Aleksandr Lukașenko. La Moscova va veni și premierul armean Nikol Pașinian, în timp ce președintele țării rivale, Ilham Aliev din Azerbaidjan, și-a anulat prezența pentru a participa la evenimente comemorative organizate la Baku în memoria tatălui său, fostul lider Heydar Aliev, potrivit Kremlinului.
Pe lângă Kazahstan, vor fi prezenți și liderii celorlalte patru foste republici sovietice din Asia Centrală: Uzbekistan, Tadjikistan, Kârgâzstan și Turkmenistan. De asemenea, vor participa doi aliați latino-americani ai Moscovei: venezueleanul Nicolás Maduro și cubanezul Miguel Díaz-Canel, care vor avea convorbiri bilaterale cu Vladimir Putin.
Din partea Europei, premierul slovac Robert Fico va fi prezent alături de Vladimir Putin la parada militară din Piața Roșie, în ciuda avertismentelor de la Bruxelles. Fico, care a vizitat deja Moscova în decembrie 2024, a fost de mai multe ori acuzat de adversarii săi că duce o politică de conciliere față de Vladimir Putin, criticând în același timp Kievul. Între cei doi lideri este prevăzută o întrevedere. La ceremonii va participa și președintele sârbilor bosniaci, Milorad Dodik, căutat de justiția bosniacă.
JD Vance a făcut apel la negocieri directe
Vicepreședintele american JD Vance a făcut apel miercuri la negocieri directe între cele două părți. „Credem că probabil este imposibil pentru noi să mediem acest conflict în întregime fără cel puțin o negociere directă între cei doi”, a declarat el.
Casa Albă a devenit tot mai frustrată de lipsa de progres în direcția unui acord de pace între părțile aflate în conflict, în ciuda eforturilor președintelui american Donald Trump, care a încercat să pună capăt conflictului de la învestirea sa în ianuarie.
Forțele Kremlinului ocupă o cincime din Ucraina și în această primăvară au lovit țara cu o serie de atacuri mortale asupra zonelor civile.
Sau direct în conturile Media Root de la Banca Transilvania:
Autentifică-te sau înregistrează-te pentru a trimite comentarii.
« în urma presiunilor din partea Statelor Unite pentru a opri ofensiva militară de trei ani asupra Ucrainei…»
– Se repetă des „sintagma cu presiunea SUA” : Chiar cred SUA că pot face presiuni asupra Moscovei ? Sau : câte țări, asupra cărora mai pot face presiuni,vor mai fi rămas ? („masculul Alfa” a scăpat prada…)
« Volodimir Zelenski nu a fost de accord (etc.) »
– Dar l-a întrebat cineva, ceva ? Este un gest al Moscovei, în semn de respect pentru Eroii Sovietici care au luptat împotriva Nazismului (printre care a luptat, cu distincție, și un bunic de-al lui Zelensky) ; dacă vrea să țină seamă de astea, bine, iar de nu, știe la ce să se aștepte. (parcă și Medvedev spunea ceva în acest sens)
« Casa Albă a devenit tot mai frustrată de lipsa de progres (…) în ciuda eforturilor președintelui Donald Trump »
– Înseamnă că „eforturile” lui Trump nu sunt pe direcția care trebuie. Căci politica „nici usturoi n-am mâncat” (dar cu „tigaia bine unsă”!) se pare că nu e prea bine primită de „ceilalți”, iritați că se văd rămași doar cu „mirosul…”