Știri false au fost de când lumea, ba uneori scriitori în devenire se exersau compunând fapte diverse spectaculoase sau emoționante. Era plină presa de știri false care păreau uneori mai adevărate decât realitatea pentru că prindeau esența, fiind scrise cu talent. Aceasta este una dintre ideile jurnaliștilor de la Deutsche Welle, într-un material în care este analizată campania rcentă din România menită să ducă la cenzurarea „știrilor  false".  Cu siguranță, însă, se spune în comentariul celor de la DW,  cei care denunță „falsul” se află invariabil de partea cealaltă și niciodată nu sunt corectate „falsurile” din propria tabără.

Denunțarea tot mai activă a știrilor ”false” (pe facebook sau oriunde în altă parte) nu mai este astăzi doar o activitate ”sanitară” și indispensabilă, devenind parte dintr-un razboi ideologic, căci ”fals” înseamnă astăzi, pur și simplu, ”ostil” sau ”neconvenabil”. Într-adevăr, dacă examinăm oricare exemplu invocat în România sau în presa lumii, observăm că cei care denunță ”falsul” se află invariabil de partea cealaltă și că niciodată nu sunt corectate ”falsurile” din propria tabără. De ce? Pentru că falsitatea știrii nu se raportează la un adevăr factual verificabil, ci la opinii și credințe ideologice.

Nu putem prevedea ce turnură o să ia campania acesta împotriva „știrilor false”. Dar ceea ce se întâmplă este îngrijorător, căci autorii acestor campanii, cu știință sau fără știintă, contribuie din plin la inhibarea presei libere. A cere CNA, de exemplu, să sancționeze posturile TV care difuzează "știri false" este o exigență care ignoră total specificul presei. Presa nu este o tehnologie, o mașină care produce informații corecte sau false, ci o formă de conversație, de sociabilitate și deopotrivă un exercițiu de seducție sau de putere. Și prin urmare dacă minciunile se înmulțesc nemăsurat în presă, cauza nu se găsește în presă, ci în altă parte", spune autorul textului din DW.

„Entuziasmul acesta în aparență benign pentru fact checking și denunțarea "știrilor false" riscă să se transforme într-un instrument de cenzură. Minciuna care prosperă în presă nu poate fi în niciun caz combătută prin sancțiuni și mecanisme de supraveghere, ci pur si simplu prin mai multă libertate. Întrebarea e ce ne dorim", se mai arată în text.